INTERVIU Ambasadorul georgian la Bucureşti: Rusia continuă să încalce principiile dreptului internaţional prin acţiuni ilegale pe teritoriul Georgiei

Nikoloz Nikolozishvili, ambasadorul Georgiei la Bucureşti

Cu zece ani în urmă, pe 8 august 2008,  în momentul în care lumea se pregătea să urmărească începerea întrecerilor olimpice de la Beijing, o veste-şoc acapara prima pagină a presei mondiale. Trupele ruseşti intrau pe teritoriul Georgiei în sprijinul separatiştilor din două regiuni, Osetia de Sud şi Abhazia.

Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, ordonase, cu o zi mai devreme, intervenţia forţelor sale armate pentru recâştigarea controlului asupra teritoriului osetin, dar în scurt timp acţiunea a eşuat în urma intervenţiei militare a Rusiei. Care este situaţia în regiune acum, la zece ani de la declansarea acestui conflict care avea să fie îngheţat ulterior? Nikoloz Nikolozishvili, ambasadorul Georgiei la Bucureşti, vorbeşte despre ce s-a întâmplat acum 10 ani şi despre situaţia actuală în viziunea autorităţilor georgiene.

- Cum au decurs ostilităţile în vara lui 2008?

Înca în anii 1990, pentru prima dată, Rusia a încercat şi  „a testat" în Georgia acele metode ale „Războiului hibrid“ pe care, în 2014, le-a aplicat apoi împotriva Ucrainei.

Din anii 1990, Rusia a folosit separatiştii locali în Regiunea Tskhinvali / Oseţia de Sud şi Abhazia, la fel ca în Donbas şi a încercat să inspire conflictul. Diferenţa dintre situaţia din estul Ucrainei şi ceea ce s-a întâmplat în regiunea Tskhinvali, acum zece ani, este că Rusia operează în Donbas în mod ascuns, prin „formaţiuni - proxy“, iar împotriva Georgiei în mod deschis. În acelaşi timp, Rusia nu a mascat anexarea Crimeei, realizând astfel un precedent de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acţiunile Rusiei în Georgia şi Ucraina reprezintă o încercare de a schimba frontierele suverane în Europa, ceea ce subminează grav bazele fundamentale ale securităţii europene.

În ajunul războiului, formaţiunile armate informale osetine, cărora Moscova le-a predat artileria cu rază lungă de acţiune, au început să bombardeze nemilos satele georgiene din Regiunea Tskhinvali. În primele zile ale lunii august, bombardamentul a fost efectuat din regiunea montană înaltă a oraşului Djava şi din partea oraşului Tskhinvali, pe care Rusia şi sateliţii săi le-au transformat într-o tabără militară, punând pe clădiri lansatoare de mine şi lunetişti.

În dimineaţa zilei de 7 august, ca urmare a bombardării satului georgian Avnevi,  au fost ucişi doi pacificatori georgieni din „forţele colective de menţinere a păcii“ care au intrat în zona de conflict în conformitate cu acordul dintre Rusia şi Georgia încă din anul 1992. În acelaşi timp, o parte ale trupelor ruseşti, ocolind Tunelul Roki, au intrat pe teritoriul Regiunii Tskhinvali. Abia după aceea, conducerea georgiană a dat ordin trupelor să înceapă rezistenţa pentru a preveni ameninţarea asupra locuitorilor satelor georgiene.

Forţele militare ruseşti au ars toate satele georgiene la nord de Tskhinvali, au violat femei, au ucis oameni în vârstă. Aceste fapte sunt documentate de organizaţiile internaţionale. Cu toate acestea, declaraţiile preşedintelui, prim-ministrului şi ale ministrul Afacerilor Externe ai Rusiei privind moartea prin focuri de armă a „2000 de osetini civili“ s-au dovedit a fi minciuni neruşinate. Potrivit datelor procuraturii Rusiei, ca urmare a luptelor din 8 august pâna pe 12 august 2008, din partea osetină au fost ucişi 164 de oameni. Şi aproape toţi, după cum s-a dovedit, nu erau rezidenţi paşnici, ci luptători din formaţiunile paramilitariste, pe care Rusia le-a înarmat.

Asta s-a întâmplat pentru că Rusia şi liderii separatişti din Tskhinvali, fiind pregătiţi pentru agresiunea împotriva Georgiei, au evacuat osetinii paşnici pe teritoriul Rusiei înca de la 1 august.

În acelaşi timp, în urma bombardamentelor ruseşti, partea georgiană a înregistrat pierderea a 228 de civili, 170 de militari şi 14 angajaţi ai Poliţiei.

În plus, Rusia a lansat rachete cu bombe în întreaga ţară, iar trupele ruseşti au intrat în oraşele Gori, Poti, Senaki, care nu au nimic în comun cu zonele de conflict din Regiunea Tskhinvali sau Abhazia. În acelaşi timp, forţele armate ruseşti au efectuat epurarea etnică în Stramtoarea Kodori din Abhazia, alungând populaţia georgiană locală de acolo.

Trebuie luat în considerare că, în conformitate cu declaraţiile publice ale lui Vladimir Putin, prim-ministru pe atunci, Rusia s-a pregătit timp îndelungat pentru intervenţia în Georgia. El numea acest lucru „pregătirea temelor de acasă”, iar momentul ales a fost în timpul desfăşurării Jocurilor Olimpice de Vară de la Bejing, când toată atenţia comunităţii mondiale era îndreptată spre acel eveniment şi mulţi lideri politici din diferite ţări erau în China. Cert este că Rusia nu a acceptat că Georgia a devenit un stat model cu dezvoltare democratică şi economică direct la graniţele sale şi conducerea Rusiei a hotărât să oprească acest fenomen „periculos” şi „contagios“, iar momentul desfăşurării jocurilor olimpice a fost ales din timp.

Rusia continuă să ocupe teritoriile georgiene originale - Abhazia şi Regiunea Tskhinvali / Oseţia de Sud. Mai mult decât atât, Moscova întreprinde paşi în direcţia anexării reale ale teritoriilor ocupate din Georgia. În acelaşi timp, Federaţia Rusă refuză să respecte Acordul privind Încetarea Focului din 12 august 2008. În plus, Moscova a amplasat ilegal baze militare în ambele regiuni ale Georgiei, a introdus mai mult de 10.000 de soldaţi cu echipament greu, artilerie, lansatoare de rachete multiple şi rachete balistice cu rază scurtă de acţiune. Rusia continuă să încalce flagrant normele şi principiile fundamentale ale dreptului internaţional prin acţiunile sale ilegale pe teritoriul Georgiei.

Forţele de ocupaţie deseori organizează exerciţii militare provocatoare cu trageri din artilerie grea. În acelaşi timp, linia de ocupaţie trece, în unele zone, la doar cinci sute de metri de autostrada strategică Tbilisi-Poti-Batumi, care este vitală nu numai pentru Georgia, ci şi pentru întregul Caucaz de Sud.

În teritoriile ocupate rămâne un număr limitat de etnici georgieni care nu au posibilitatea să studieze în limba maternă şi de asemenea este limitat dreptul de a se deplasa liber de pe teritoriile ocupate în alte regiuni ale Georgiei, astfel încât sunt aproape lipsiţi de oportunitatea de aşi vedea rudele, de a fi trataţi în spitale sau de a studia în Tbilisi şi alte oraşe aflate sub controlul Guvernului georgian şi pur şi simplu sa aiba o relaţie interumană dincolo de linia de ocupaţie.

În acelaşi timp, aproximativ un milion şi jumătate de persoane strămutate intern şi refugiaţi sunt încă privaţi de posibilitatea de a se întoarce la casele lor.

- La un moment dat, se părea că nimic nu va împiedica forţele ruseşti să ocupe capitala Tbilisi. De ce s-au oprit?

Principalul factor a fost solidaritatea internaţională. La momentul când forţele ruseşti efectuau epurarea etnică a georgienilor din Regiunea Tskhinvali şi Stramtoarea Kodori din Abhazia / Georgia, se pregăteau să se îndrepte spre Tbilisi si să dea jos conducerea aleasă în mod legal în capitala noastră, la iniţiativa fostului preşedinte Lech Kaczynski au sosit în Georgia lideri din Polonia, Ucraina, Lituania, Letonia şi Estonia. A fost foarte important faptul că Statele Unite ale Americii au luat o poziţie foarte fermă împotriva agresiunii Rusiei. Un rol foarte important, de asemenea, l-a jucat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care în numele preşedinţiei Uniunii Europene a obţinut din partea Moscovei semnarea acordul de încetare a focului.

- Rămâne Georgia angajată în obţinerea statutului de membru NATO? Ce perspective are în acest sens?

Obiectivul politic al agresiunii militare a Rusiei a fost prevenirea dezvoltării libere a Georgiei, apropierea de Occident, păstrarea „zonei exclusive a intereselor şi influenţa Rusiei" în Caucazul de Sud.

Dar Moscova nu a atins acest obiectiv: Georgia îşi continua calea ireversibilă către o dezvoltare economică democratică şi durabilă. Acum câţiva ani, Georgia a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. În prezent, cetăţenii din Georgia se bucură de avantajele călătoriilor fără viză în ţările UE. Georgia continuă cu succes calea integrării euro-atlantice. Moscova speră să descrediteze ideea independenţei Georgiei, să consolideze forţele politice pro-ruse. Dar aceste forţe şi câteva partide sunt marginalizate.

Majoritatea absolută a populaţiei georgiene împărtăşeşte cursul transformării democratice şi integrării europene şi euro-atlantice, care este condiţionată de valori şi principii comune cu Europa.

Georgia nu numai că rămâne angajată în cursul aderării la NATO, dar a făcut progrese semnificative în direcţia apropierii de Alianţă. În timpul Summitului de la Bruxelles, acest lucru a fost recunoscut de secretarul general, Jens Stoltenberg. El a confirmat că Georgia „va deveni neapărat membru al NATO“. În timpul Summitului din Ţara Galilor, NATO a dezvoltat un „pachet substanţial de cooperare intensă“ cu Georgia.

Anul viitor, în Georgia, sub egida NATO şi sub conducerea militară a Alianţei vor avea loc exerciţii militare la scară largă. Iar în apropiere de Tbilisi funcţionează deja de câţiva ani un centru de formare NATO-Georgia.

Marea majoritate a cetăţenilor georgieni sprijină aderarea la NATO. Aceasta este alegerea civilizată şi valoroasă a poporului georgian, care întotdeauna s-a considerat parte a Europei.

- Cum vede Georgia soluţionarea acestui conflictut îngheţat?

De fapt, acest conflict nu este îngheţat deloc, deoarece situaţia securităţii şi drepturile omului se deteriorează în fiecare zi. Bineînţeles, toate acestea sunt făcute de Rusia pentru a pune în aplicare obiectivele agresive geopolitice ale Kremlinului.

Ca răspuns la provocările zilnice, Guvernul georgian rămâne angajat în politica de soluţionare paşnică a conflictului. Guvernul face tot posibilul pentru a obţine rezultate palpabile în această direcţie.

Guvernul Georgiei acordă o importanţă deosebită negocierilor Internaţionale de la Geneva, care reprezintă un format unic cu copreşedinţia UE, ONU, OSCE şi participarea Statelor Unite. Aceasta este singura platformă dintre Georgia şi Rusia, stabilită pe baza Acordului privind încetarea focului din 12 august 2008, pentru a găsi soluţii la problemele de securitate şi de natură umanitară care decurg din conflictul nerezolvat.

În acelaşi timp, Guvernul georgian acordă o importanţă deosebită procesului de reconciliere a societăţilor separate de liniile de război şi de ocupaţie. Guvernul a intensificat politica de implicare pe calea diplomaţiei populare (people-to-people contacts) şi a măsurilor de consolidare a încrederii. Guvernul face tot posibilul ca avantajele agendei europene a Georgiei să fie disponibile pentru persoanele care trăiesc în teritoriile ocupate.

În acest sens, Guvernul georgian a prezentat recent o nouă iniţiativă de pace „Un pas către un viitor mai bun". Aceste propuneri vizează îmbunătăţirea vieţii oamenilor din Abhazia şi Regiunea Tskhinvali, precum şi consolidarea cooperării şi încrederii între societăţile divizate.

Aş dori să menţionez în mod special faptul că am considerat şi consideram că abhazii şi osetinii fac parte din populaţia noastră, pentru că suntem uniţi printr-o istorie, o cultură şi valori comune. De aceea, din partea noastră, vom face totul pentru a construi împreună cu ei o ţară comună, liberă, democratică şi europeană.