Croaţia a preluat preşedinţia UE şi va face eforturi pentru reluarea negocierilor de aderare a Albaniei şi Macedoniei de Nord

Croaţia a preluat preşedinţiaUniunii Europene la 1 ianuarie

Croaţia va face eforturi pentru reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Albaniei şi Macedoniei de Nord, cât timp va deţine preşedinţia UE în următoarele şase luni.

„Vom face tot posibilul să depăşim problemele şi să deblocăm impasul de la summit-ul din octombrie 2019 '', a declarat premierul croat Andrej Plenković , o zi după ce ţara sa a preluat pentru prima oară preşedinţia rotativă a blocului pan-european.

Anul trecut, Franţa şi Olanda au blocat începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albaniat, stârnind dezamăgire şi îngrijorare în Balcanii de Vest, undet Rusia şi China caută să îşi întărească influenţa.

Croaţia, care a devenit membră a UE în 2013, e ultima ţară primită în blocul comunitar european.

Guvernul croat consideră extinderea UE una dintre priorităţile mandatului săi la preşedinţia Uniunii pentru preşedinţia UE, care va include şi gestionarea Brexit-ului la sfârşitul acestei luni şi lansarea negocierilor post-Brexit.

Regatul Unit urmează să părăsească UE la 31 ianuarie, dar va beneficia de un statut intermediar până la sfârşitul anului, aşteptând ca negociatorii să cadă de acord asupra modalităţilor viitoarelor relaţii comerciale între această ţară şi Uniune.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întrebat recent asupra capacităţii UE şi a Regatului Unit de a ajunge la un acord post-Brexit până la sfârşitul anului 2020.

O altă provocare pentru preşedinţia croată va fi situaţia ţărilor din Balcanii de Vest care vor să se alăture blocului, "căci există abordări diferite faţă de extinderea UE", a explicat ministrul croat la canalul de televiziune N1.

El s-a exprimat de la Viena, în Austria, unde a marcat începerea preşedinţiei croate a UE printr-o ceremonie la ambasada locală.

În pofida marilor aşteptări ale ţărilor candidate la intrarea în UE, "vom susţine ceea ce este realist şi posibil", a spus şeful diplomaţiei croate. "Procesul de intrare în UE nu se face într-o zi. Noi am lucrat dur pentru a respecta toate criteriile şi normele", a adăugat el.

În Balcanii de Vest, doar Serbia şi Muntenegru sunt în procesul de negociere pentru alăturarea la UE, în timp ce Albania şi Macedonia de Nord aşteaptă în continuare să-şi înceapă convorbirile de aderare, care au fost blocate de Franţa şi de alte ţări în cadrul unui Consiliu european în octombrie. Kosovo şi Bosnia sunt mult în urmă.

Împreună cu Slovenia, care s-a alăturat UE în 2004, Croaţia este singurul stat provenit din fosta Iugoslavie care a aderat la blocul comunitar în 2013.

Ultima ţară care a aderat la UE în 2013, Croaţia a preluta preşedinţia rotativă a Uniunii Europene la 1 ianuarie, pentru şase luni. Guvernul croat speră în special să integreze ţara cât mai repede în spaţiul Schengen, vital pentru industria sa turistică, şi în zona euro. Dar pentru mulţi dintre croaţi, beneficiile aderării se lasă încă aşteptate, comentează publicaţia Ouest-France.

Croaţia preia preşedinţia rotativă a UE între două tururi ale alegerilor prezidenţiale, care urmează să decidă la 5 ianuarie între conservatoarea aflată la sfârşit de mandat Kolinda Grabar -Kitarovic şi fostul premier social-democrat Zoran Milanovic. La şase ani după aderarea ţării lor la UE, croaţii fac un bilanţ contrastant, considerând că au beneficiat prea puţin de pe urma acestui proces, potrivit comentariului citat.

Autorităţile şi-ar dori o aprofundare a integrării. Zagrebul se ambiţionează să înlocuiască kuna cu euro şi să integreze ţara în spaţiul Schengen al liberei circulaţii, cu speranţa de a continua expansiunea sectorului său turistic.

Comisia Europeană a apreciat în 22 octombrie că Croaţia îndeplineşte condiţiile necesare pentru a intra în Schengen. Pentru aceasta, ţara are grijă să blocheze cu stricteţe la frontierele sale refugiaţii vin din Sud, cu riscul de a-şi atrage critici din partea Consiliului Europei şi a numeroase organizaţii neguvernamentale de apărare a drepturilor omului, care acuză poliţia croată de acte de tortură.

Aderarea la UE în 2013 a încununat eforturi de peste un deceniu de a aduce la "acelaşi nivel" o ţară devastată parţial de războiul de independenţă (1991-1995). Dar această aderare a sosit în cel mai nepotrivit moment, în timp ce UE se afla în plină criză instituţională, iar Croaţia suferea încă consecinţele crizei economice din 2008. Bulgarii şi românii, care au aderat în 2007, aşteptau mult de la UE. Croaţii, care nu aşteptau mare lucru, "nu au fost decât puţin deziluzionaţi", comentează ironic un jurnalist de la Zagreb.

În cinci ani, Croaţia a beneficiat de miliarde de euro din fondurile europene de solidaritate, de exemplu, pentru reţeaua sa de drumuri care serveşte în special turiştilor veniţi în timpul verii. De doi ani, creşterea economică a revenit, exporturile progresează şi şomajul a scăzut, însă în special din cauza plecărilor masive în străinătate.

Intrarea în UE a avut consecinţe dramatice pentru sectoare întregi de economie, precum construcţia navală, marea specialitate industrială a litoralului.

La 13 mai, ultimul mare şantier al ţării, cel de la Uljanik la Pula, în Istria, a dat faliment, după cele din Split, Kraljevica şi Rijeka. Oraşul a proclamat o zi de doliu: închiderea şantierului a provocat pierderea a 1000 de locuri de muncă directe şi mii de locuri pentru subcontractanţi. Timp de peste un an, Uljanik a făcut grevă şi populaţia din Istria şi-a unit eforturile pentru a încerca să salveze întreprinderea.

"Sfârşitul şantierului este sfârşitul unei tradiţii industriale de mai multe secole, datând încă de la şantierele Republicii Veneţia şi cele ale Austro-Ungariei. Magazinele şi micile întreprinderi s-au închis. Turismul nu este decât o iluzie", susţinea la vremea respectivă preşedintele Comitetului de grevă, Boris Cerovac. Muncitorii croaţi înţeleg greu regulile europene ale "concurenţei libere şi nefalsificate" care interzic statului croat să subvenţioneze industria navală, în timp ce Ministerul italian al Economiei rămâne acţionar principal al şantierelor vecine de la Fincantieri...

Vara trecută, guvernul foarte eurofilului premier Andrej Plenkovic a cerut aderarea la Mecanismul de schimb european, primul pas în procesul de intrare în zona euro. Potrivit guvernului, Croaţia ar răspunde exigenţelor criteriilor de convergenţă. Dar mulţi economişti se tem că adoptarea monedei comune ar putea avea efecte destructurante. Într-o ţară în care preţurile sunt foarte ridicate, unde salariul mediu (aproximativ 700 de euro) rămâne net inferior mediei europene, mii de croaţi aleg în fiecare an să se expatrieze.