Brexit. Cinci întrebări despre industria aviaţiei începând cu 1 ianuarie 2021
0
Cum perioada de tranziţie se încheie la sfârşitul anului şi încă nu s-a ajuns la un acord comercial privind Brexitul există semne mari de întrebare referitor la industria aviatică şi dacă aceasta va fi inclusă într-o înţelegere privind relaţiile viitoare dintre UE şi Marea Britanie, scrie Politico.
Cinci puncte vor trebui clarificate pentru asigurarea conectivităţii aeriene între UE şi Marea Britanie începând de la 1 ianuarie 2020.
1 Cum vor fi afectate zborurile comerciale între UE şi Marea Britanie?
În lipsa unui acord, Marea Britanie nu va mai face parte din Zona de Aviaţie Comună Europeană (ECAA) - cea mai mare piaţă liberalizată de aviaţie din lume care dă drepturile pline de operare în spaţiul european pentru transport de pasageri dinspre Regatul Unit către alte ţări europene. Libertăţile prevăzute de ECAA permit între altele dreptul de a ateriza în alte ţări din motive tehnice, de a face escală într-o ţară şi a prelua pasageri pentru a-i transporta într-o a treia ţară, dar şi a face curse interne pe teritoriul altei ţări.
De la 1 ianuarie 2021, licenţele operatorilor aerieni britanici devin invalide în UE, astfel că aceştia ar putea fi obligaţi să-şi mute afacerea într-una din ţările blocului comunitar pentru a beneficia în continuare de drepturi depline. Toate certificările, licenţele şi înmatriculările piloţilor, pieselor şi aeronavelor vor trebui revalidate într-o ţară membră UE.
Ministrul britanic al Transporturilor Grant Shapps a declarat că se aşteptă ca UE să prezinte măsuri pentru situaţii neprevăzute - pe care Londra le va respecta la rândul său- dar că Marea Britanie amână pentru a obţine anumite „flexibilităţi suplimentare rezonabile”.
Mulţi operatorii aerieni spun că nu sunt prea îngrijoraţi dând exemplul măsurilor pentru situaţii neprevăzute concepute de Londra şi Bruxelles în martie 2019 pentru cazul în care Brexitul ar fi avut loc fără acord. Acestea ar trebui reluate pentru că la sfârşitul tranziţiei nu mai sunt valabile.
Vicepreşedintele pentru regiunea Europa a Asociaţiei Internaţionale de transport aerian Rafael Schvartzman a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că ar fi opţiunea preferată, altfel Marea Britanie ar trebui să încheie acorduri bilaterale cu fiecare ţară membră în parte, adică „o situaţie foarte dramatică cu care nu ne aşteptăm să ne întâlnim”.
De asemenea e puţin probabil să fie afectate prea mult zborurile către ţările non-UE în măsura în care Marea Britanie a iniţiat aranjamente alternative cu 17 ţări în care serviciile aeriene depind de acorduri multilaterale negociate cu UE. Săptămâna trecută Londra a finalizat acordul cu SUA. Marea Britanie a realizat acorduri şi cu Israel, Canada, Norvegia şi Elveţia, potrivit fitchrating.com.
Pasageri europeni aerieni către şi dinspre Marea Britanie în 2019 FOTO captură Fitch Ratings/Eurostat
2 Dar cum vor sta lucrurile în privinţa transporturilor cargo, charter sau de afaceri?
în lipsa unui acord, operatorii britanici vor fi obligaţi să aplice pentru permise pentru toate zborurile către ţările europene membre UE.
O aeronavă operată de o companie britanică va avea nevoie de permis separat pentru fiecare ţară în care lasă un transport.
Dave Edwards de la Asociaţia pentru Charter aerian a spus că nu e nimic clarificat în privinţa modului în care vor fi operate zborurile charter, cargo sau business britanice între ţările membre.
„Este o mare îngrijorare a sectorului. Sperăm în continuare la un acord, dar în acelaşi timp suntem realişti ţinând cont de timpul rămas. Operatorii aerieni britanici s-ar putea afla într-o postură foarte dezamăgitoare”, a spus el.
3. Călătorii vor sta ore în şir la aeroporturi?
Una din cele mai tangibile consecinţe ale Brexitului este faptul că britanicii ar putea sta la cozi lungi şi încete pentru a trece de controlul de securitate în aeroporturi.
Relatări din octombrie au sugerat că premierul Boris Jonhnson doreşte ca cetăţenii britanici să aibă în continuare acces la porţile de acces electronic automat prin care trec cetăţenii UE în aeroporturi şi la terminale Eurostar.
Codul vamal din Schengen cere o verificare manuală a paşaporturilor cetăţenilor non-UE, iar asta poate face doar un agent vamal. Asta înseamnă că britanicii nu vor putea trece direct prin porţile electronice.
În plus, începând din 2022 UE îşi schimbă regulile de control de la verificări manuale la un sistem informatic automat de înregistrare a cetăţenilor non-UE.
În ceea ce priveşte Marea Britanie, vor exista dispoziţii prin care să se asigure accesul la porţile electronice rapide pentru cetăţenii UE, spaţiului economic european şi Suediei, posesori ai paşapoartelor biometrice. Aceste porţi sunt deschise şi pentru Australia, Canada, Japonia, Noua Zeelandă, SUA, Singapore şi Coreea de Sud. Guvernul britanic spune însă că accesul va fi însă supus revizuirii.
4. Ce se întâmplă cu licenţele piloţilor?
Există îngrijorări în industria aviaţiei britanică privind nerecunoaşterea reciprocă a instruirii piloţilor şi a licenţelor. Astfel programele britanice de instruire vor deveni mai puţin competitive. Totodată, taxele şcolilor de pilotaj pot creşte în măsura în care acestea trebuie să decidă dacă optează pentru aprobare UE de la EASA, autoritatea de siguranţă aviatică a blocului comunitar pe lângă cea obţinută de la autorităţile britanice de reglementare.
Potrivit lui Martin Robinson, CEO sucursalei britanice a Asociaţilor Piloţilor şi Proprietarilor de avioane: „Pe mulţi îi aşteaptă unele decizii dificile: Volume de afaceri incerte în anul următor, ca şi costuri, cheltuieli fără nicio viziune clară asupra relaţiei viitoare între UE şi Marea Britanie. Lucrurile s-ar putea schimba până al sfârşitul anului dar pentru moment mesajul guvernului este pregăteşte-te pentru ce e mai rău şi speră că va fi bine”.
5 Cum ar putea arăta un posibil acord post-Brexit
Institutul pentru Guvernare, un think tank,a indicat cum ar putea arăta un posibil acord în ce priveşte industria aviaţiei.
Marea Britanie ar putea să redevină membru ECAA. Asta a făcut recent Bosnia şi Herţegovina, deşi ar putea fi dificil întrucât toate cele 27 de ţări ar trebui să susţină Marea Britanie, or Spania a dat clar de înţeles că nu va trece un astfel de acord din cauza aeroportului din Gibraltar.
Ar putea merge pe un acord în stil suedez care garantează aproape acces deplin la ECAA, dar ar presupune acceptarea în continuare a autorităţii Curţii de Justiţie a UE - o line roşie pentru Regatul unit - şi iarăşi Spania ar putea obiecta.
Altfel, Marea Britanie va fi obligată sa încheie acorduri separate cu ţările UE pentru a acoperi toate aceste îngrijorări, ceea ce ar fi costisitor din punct de vedere al timpului.
UE spune că ar fi deschisă către un acord al cerurilor deschise cu marea Britanie cu condiţia respectării unor obligaţii comune egale care să asigure menţinerea standardelor curente ale ajutorului de stat, legislaţiei în domeniul muncii, mediului şi competiţiei - or asta e o problemă pentru Londra.
Cealaltă opţiune este întoarcerea la vechile acorduri internaţionale precum Convenţia de la Chicago din 1944, dar acestea nu acoperă toate necesităţile aviaţiei moderne şi britanicii tot ar nevoie de licenţe şi înmatriculări după Brexit.
Frustrări există de ambele părţi . Un operator european a spus: „Marea Problemă este că nu avem nicio informaţie de la Comisie Europeană. Ne-au spus de mai multe ori că speră să ajungă la un acord în următoarele săptămâni. Lipsa vizibilităţii este o mare problemă.”
Se încarcă comentariile...
