Ce înseamnă notele dezastruoase luate de elevii de la ţară la matematică, la Evaluarea Naţională

Ce înseamnă notele dezastruoase luate de elevii de la ţară la matematică, la Evaluarea Naţională

Elevi cu media sub 5 în urban sunt 15%, iar în mediul rural 38%, deci mai mult decât dublu.

Rezultatele examenului de Evaluare Naţională au scos încă o dată la iveală discrepanţele dintre mediul rural şi cel urban, accentuate în acest an de lipsa accesului la învăţământul online în rural, dar şi de un dezinteres al părinţilor din aceste zone pentru educaţia copiilor

Dincolo de cele peste 7.000 de note de 10 de la Evaluarea Naţională, rezultatele de anul acesta au evidenţiat încă o dată discrepanţele majore între calitatea învăţământului în mediul rural comparativ cu cea de la oraş. Experţii din sistem susţin că această situaţie, unde aproape jumătate din elevii ce învaţă în mediul rural nu au reuşit să ia nota 5 la examenul de matematică, a fost exacerbată de închiderea şcolilor în ultimele luni şi lipsa de acces la educaţia online a copiilor de la sate, însă subliniază că este o problemă mai veche, cu cauze sistemice ce se găsesc atât în sărăcie, lipsa finanţării, dar şi în interesul scăzut al părinţilor din acest mediu pentru educaţia copiilor.
 

46,3% dintre elevii din mediul rural au luat note sub 5 la matematică

 
Rezultatele de anul acesta de la examenul de Evaluare Naţională au arătat că 46,3% dintre elevii din mediul rural au luat note sub 5 la matematică, faţă de 19,61% dintre elevii din mediul urban, iar per ansamblul mediilor, procentul este de 38,03% în mediul rural faţă de 15,08% la oraşe. De altfel, distribuţia mediilor ne arată că mediile mari, peste nota 7, au fost obţinute cu precădere în mediul urban. Mediile între 9 şi 9,49 au fost obţinute în proporţie de 12,56% în mediul urban faţă de doar 3,22% în rural, iar peste 9,5 raportul este de 9,22% faţă de doar 1,29% la sate. În ceea ce priveşte mediile de 10, 0,81% au fost obţinute de elevii de la oraş faţă de 0,06% în rural. Asta în contextul în care peste 75% dintre cei 122.158 de elevi prezenţi la examene au luat medii peste 5. 
 
Consiliul Naţional al Elevilor susţine că tranziţia la învăţământul on-line i-a privat pe mulţi elevi de dreptul la educaţie şi la şanse egale, în special în mediul rural, iar Ministerul Educaţiei trebuie să-şi asume acest eşec. „Aceste discrepanţe nu pot fi trecute cu vederea, întrucât ele reliefează diferenţa calitativă dintre învăţământul din mediul rural şi cel urban. Este esenţial să subliniem faptul că suspendarea cursurilor online nu reprezintă factorul determinant al acestor discrepanţe, ci doar un aspect care a adâncit aceste diferenţe. Sărăcia, excluziunea socială sunt factori care atenuează procesul instructiv-educativ, motiv pentru care aceşti factori nu trebuie trecuţi cu vederea. Din acest motiv, considerăm că este imperios ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării să îşi asume eşecul de a le asigura tuturor elevilor accesul la educaţie şi să conceapă măsuri concrete şi sustenabile pentru a asigura faptul că statusul socio-economic al fiecărui elev în parte nu va mai interfera cu parcursul educaţional al acestuia”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.
 

Sărăcia, problema fundamentală

 
Experţii în Educaţie atrag atenţia că aceste rezultate arată o corelaţie directă între gradul de sărăcie, calitatea educaţiei şi, implicit, rezultatele elevilor aflaţi în comunităţile sărace. „Pe datele statistice Eurostat 2017, România deţine procentul cel mai mare, la nivel european, al copiilor aflaţi în sărăcie şi risc de excluziune socială. Adică 41,7% din totalul naţional; adică aproape 5 copii din 10 trăiesc în sărăcie sau în deprivare materială severă. Fără a fi o surpriză, cele mai slabe rezultate la Evaluare, comparativ cu media naţională, sunt obţinute în judeţele din cele mai sărace regiuni: Botoşani, Vaslui, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Ialomiţa - o diferenţă şi de 16 procente faţă de media naţională în Giurgiu, spre exemplu. Ce înseamnă asta? Sărăcia înseamnă pentru aceşti copii şi investiţii mai scăzute în educaţie, profesori mai slabi, excluziune educaţională, şcoli mai proaste sau insalubre, dotări mai puţine, familii cu educaţie precară, comunităţi divizate. De conexiune la Internet şi acces neîngrădit la un device în vreme de pandemie nici nu poate fi vorba pentru mulţi dintre aceşti copii. Pentru unii, probabil, orice legătură cu şcoala s-a rupt în ultimele 4 luni”, este de părere Mirabela Amarandei, director al Direcţiei de Orientare Strategică şi Politici Publice a Universităţii Bucureşti.
 
Acolo unde administraţia locală nu investeşte în serviciul public de educaţie, clivajele se vor perpetua, iar cercul vicios al sărăciei va rămâne neîntrerupt, subliniază experţii. „Este alarmant faptul că, în mediul rural, 1 din 3 copii nu a obţinut media peste 5, iar jumătate nu au obţinut 5 la matematică. Asta ne arată că disparităţile sunt tot mai prezente, iar pentru un copil, simplul fapt că nu s-a născut la oraş reprezintă un minus la startul său în viaţă, dat fiind că autorităţile stau pasive şi refuză să ia măsuri pentru asigurarea de şanse egale”, este de părere Constantin Alexandru Manda, coordonator advocacy în cadrul Societăţii Academice din România.
 
Când pe noi ne interesează doar nota copilului, când ne ducem copiii la meditaţii la profesorii de la clasă să ne asigurăm note mari, purtăm o parte din vină pentru acest eşec.
Iulian Cristache 
preşedintele Federaţiei asociaţiilor de părinţi
 

După vina sistemului, este şi vina părinţilor

 
Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei asociaţiilor de părinţi, este de părere că deşi aceste discrepanţe au fost exacerbate de lipsa logisticii necesare pentru învăţământul on-line în mediul rural, o parte din vină trebuie să se găsească şi în rândul părinţilor, cei care au responsabilitatea principală pentru educaţia copiilor lor. Potrivit acestuia, interesul părinţilor, în mediul rural, pentru educaţia copiilor este unul mai scăzut comparativ cu mediul urban. „În primul rând, obligaţia de a asigura minimul necesar unui copil aparţine familiei. Personal, am criticat mereu clasa politică, Ministerul Educaţiei, dar să ne uităm şi în curtea noastră, a părinţilor. Cum să te plângi tu, ca părinte, că nu ai bani să-i cumperi o tabletă copilului când eşti în cârciumă la prima oră? Sigur, nu vreau să generalizez, dar astfel de cazuri ne arată cât de confortabil e să stăm şi să criticăm lipsa de răspuns a autorităţilor, care nu ne-au dat calculator, sau altceva. Dacă tu, părinte, nu eşti conştient că trebuie să te duci la şedinţe, nu discuţi deschis orice nemulţumire cu privire la un profesor, să-i chemi la şedinţe. Dar când pe noi ne interesează doar nota copilului, când ne ducem copiii la meditaţii, la profesorii de la clasă, să ne asigurăm note mari, purtăm o parte din vină pentru acest eşec”, a declarat acesta.
 

Subiectele facile nu vor crea un fenomen al migrării elevilor mediocri către liceele bune

 
Anul acesta subiectele facile au dus la peste 7.800 de note de 10 şi peste 800 de medii de 10, dar şi situaţia în care peste 12.000 de elevi au obţinut medii între 9,5 şi 9,99, ceea ce înseamnă că la multe licee de top din ţară departajarea se va face la sutimi, dar şi faptul că mediile din anii de gimnaziu, ce vor conta 20% din media de admitere, vor reprezenta o pondere importantă. Profesorii sunt însă de părere că nu va exista un fenomen al migraţiei elevilor către liceele de top. „Nu cred că ar fi o problemă, dacă copilul a demonstrat că are competenţe şi că merită să meargă la un liceu bun, atunci trebuie să meargă acolo. În cazul unor subiecte uşoare, aşa cum au fost cele de anul acesta, înseamnă că media de admitere la liceele bune va fi mai mare – dacă anii trecuţi am avut medii de peste 9,5 la liceele bune din Bucureşti, ne putem aştepta ca ele să crească în acest an şi să avem medii de admitere de peste 9,9 la unele specializări. Totuşi, la matematică, subiectele anul acesta au fost puţin mai dificile, iar rezultatele din mediul rural au fost dezastruoase, deci nu ştiu dacă putem vorbi de un fenomen în masă. Cred că elevii buni au luat note mari şi consecinţa va fi că vom avea medii mai mari la admitere”, este de părere profesoara Cristina Tunegaru. 
 

15.275 de contestaţii au fost depuse după afişarea primelor rezultate 

 
Din totalul celor 15.275 de contestaţii, la proba de Limba şi literatura română au fost depuse 9.030, iar la Matematică – 5.991. Cele mai multe contestaţii au fost depuse în Capitală (2.861) şi în judeţele Constanţa (806), Dolj (730) şi Prahova (710), iar cele mai puţine - sub 100 de contestaţii - în judeţele Tulcea (76) şi Satu Mare (85). Soluţionarea lucrărilor contestate va avea loc între 22 şi 26 iunie, rezultatele finale urmând a fi făcute publice sâmbătă, 27 iunie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: