Consilier prezidenţial: Avem mare nevoie de investiţii în anii următori. Obiectivul Guvernului de a avea 7% din PIB pentru investiţii în 2023 este binevenit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Presidency.ro
FOTO: Presidency.ro

România are mare nevoie de investiţii în anii următori, iar obiectivul Guvernului de a avea 7% din PIB pentru investiţii în bugetul anului 2023 este binevenit, arată consilierul prezidenţial pe probleme economice şi sociale Cosmin Marinescu într-o analiză pe blogul său.

„Aşa cum arată în prezent, tabloul de bord al economiei noastre atrage atenţia, mai mult decât oricând, că politicile responsabile au devenit acum imperative, pentru reducerea dezechilibrelor şi revenirea pe culoarul sustenabilităţii. 

Avem mare nevoie de investiţii în anii următori, iar obiectivul Guvernului de a avea 7% din PIB pentru investiţii în bugetul anului 2023 este binevenit, cu precădere în privinţa investiţiilor din fonduri europene, pentru că este timpul ca acestea să prevaleze cât mai consistent, atât în programare cât şi în execuţie, în raport cu investiţiile din bani naţionali.”, a transmis Cosmin Marinescu.

Potrivit acestuia, după şocul generat de criza sanitară în 2020, evoluţiile economice din 2021 indică pentru România, ca şi pentru alte state membre, revenirea la nivelul PIB de dinaintea pandemiei şi depăşirea acestuia.

„Ultimele date arată că România va înregistra în acest an o creştere economică puternică, peste estimările iniţiale, creştere ce se poate apropia de 7%. Însă nu trebuie să facem din creşterea economică un miraj al recordurilor, căci este un efect de recuperare post-lockdown, adică vârful şi nu baza revenirii. 

De altfel, toate estimările indică o decelerare semnificativă în ritmul de creştere economică pentru anul următor şi o posibilă accelerare în 2023, pe măsură ce investiţiile din PNRR vor fi implementate", a explicat specialistul.

În acest context, a adăugat Cosmin Marinescu, performanţele economice cu caracter extraordinar din 2021 ar fi trebuit să se reflecte până în prezent şi în situaţia fiscal-bugetară, prin reducerea deficitului bugetar, care continuă să reprezinte principala povară a cadrului macroeconomic al României.

Consilierul prezidenţial atrage atenţia că, în ciuda, creşterii economice, ne confruntăm cu diverse provocări de politică economică, iar evoluţiile din anii următori vor fi decisive pentru România, pentru sustenabilitatea finanţelor publice şi a economiei.

„Este evident faptul că pandemia a generat, în ultimii doi ani, o serie de nevoi bugetare şi măsuri financiare specifice, multe dintre ele aflate sub imperativul urgenţei. Însă, este important să înţelegem că vulnerabilităţile macroeconomice de fond sunt consecinţele politicilor economice pre-criză, puternic pro-ciclice, care au făcut ca România să întâmpine pandemia cu o situaţie bugetară fragilă, cu cel mai mare deficit bugetar dintre statele UE în 2019, deşi creşterea economică era printre cele mai înalte din Uniune. 

În pofida condiţiilor macroeconomice favorabile, derapajele bugetare au determinat declanşarea Procedurii de Deficit Excesiv înainte de izbucnirea pandemiei, România fiind singurul stat membru în această situaţie", a subliniat Cosmin Marinescu.

Analiza consilierului Cosmin Marinescu poate fi consultată aici.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite