Care este cea mai căutată meserie în toată Europa, cu rată de angajabilitate de aproape 100%

Anul 2020 a fost unul care a supus piaţa muncii din România la multe încercări. Mediul de afaceri a fost afectat sever de pandemie, aşa că angajatorii au fost mult mai atenţi cu resursa umană, se arată într-un studiu privind piaţa muncii, realizat de Universitatea Politehnică Timişoara.

Pentru a defini direcţiile de urmat în ceea ce priveşte oferta educaţională, Universitatea Politehnica Timişoara a analizat rata de angajabilitate a absolvenţilor facultăţilor de inginerie. Vorbim despre generaţia care a finalizat studiile în anul 2019 şi care s-a încadrat pe piaţa muncii până la data de 31 decembrie 2020.

Potrivit datelor culese din Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor, 80% din tinerii care au devenit ingineri la Universitatea Politehnica Timişoara în 2019 şi-au găsit un loc de muncă. Cifra este doar cu 3% mai mică faţă de generaţia anterioară. Pe de altă parte, rata de angajare a celor care au finalizat un program de masterat în acelaşi an a ajuns la 89% – procentul fiind mai mare cu 4% în comparaţie cu anul precedent.

“Ne bucurăm să vedem că inginerii sunt, poate, cei mai căutaţi oameni din piaţa muncii. Asta înseamnă că există o tendinţă de dezvoltare, atât a sectorului public, cât şi a sectorului privat. Datele noastre arată că cel puţin patru din cinci absolvenţi de inginerie lucrează în momentul de faţă. Numai că rata de angajabilitate, cel mai probabil, se apropie de 100% pentru că în REVISAL nu sunt incluşi cei care au decis să plece să lucreze în străinătate sau cei care lucrează pe cont propriu.

Oricum, ne confruntam deja înainte de pandemie cu o lipsă acută de ingineri în piaţa muncii, pe toate domeniile. De altfel, numărul de absolvenţi de inginerie este insuficient la nivel european pentru că trăim într-o economie aflată permanent în dinamică, iar toate profesiile au la bază dispozitive inteligente, elaborate de ingineri” susţine Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

Surpriza studiului a fost reprezentată de absolvenţii Facultăţii de Construcţii. La nivel de licenţă, angajabilitatea inginerilor în construcţii poate fi comparată cu cea din zona IT. Vorbim despre un procent de 84%, care este mai mare cu 7% faţă de acum doi ani. În pandemie, acest domeniu a fost printre cele mai puţin afectate, aşa că cererea de specialişti a crescut.

Foarte puţini absolvenţi de inginerie au rămas fără un loc de muncă în 2020

În cazul absolvenţilor studiilor de licenţă, numărul celor care şi-au încheiat contractele de muncă în ultimul an este sub 9%. La studii de masterat din zona ingineriei, procentul scade la 5%. Cu toate acestea, cei care nu s-au reangajat după ce au rămas fără job, nu înseamnă că sunt şomeri. Ei fie efectuează studii de doctorat, fie au plecat să lucreze pentru companii din străinătate.

“O parte dintre ei au plecat din poziţiile pe care le ocupau, spre finalul anului, pentru a se angaja într-o altă companie la începutul anului 2021. De asemenea, există mulţi absolvenţi care îşi dezvoltă firme sau care lucrează ca freelanceri, în special în zona de proiectare. Datele analizate de noi nu cuprind şi aceste situaţii. De altfel, prin activităţile pe care le avem în domeniul antreprenoriatului, noi îi încurajăm pe tineri să îşi dezvolte propriile firme, încă din perioada facultăţii. Mulţi dintre cei care urmează această cale vin cu idei inovatoare şi aduc plus valoare pieţei” susţine Florin Drăgan, rector Universitatea Politehnica Timişoara.

Timişoara este un oraş universitar, care adună studenţi din aproape zece judeţe. Specialiştii Universităţii Politehnica au analizat ce se întâmplă cu tinerii după finalizarea studiilor.

Datele furnizate de REVISAL arată că în rândul absolvenţilor de licenţă, 64% dintre cei care vin să studieze în Timişoara, rămân să lucreze aici. La programele de masterat, procentul celor care rămân în Timiş din rândul absolvenţilor programelor tehnice creşte uşor la 73%. Restul tinerilor, fie se întorc în oraşul de domiciliu, fie aleg să se dezvolte în alte judeţe sau în străinătate.

“Absolvenţii rămân în Timişoara pentru că în piaţa muncii există o multitudine de joburi. Au de unde alege, există o diversitate pe care oraşele mici nu o oferă. De asemenea, salariile sunt mult mai bune în comparaţie cu ceea ce pot primi de la o firmă mai mică, de acasă. Pe de altă parte, unii tineri când aleg să studieze la Timişoara văd oraşul ca o poartă spre vestul Europei. Adică se gândesc ca la finalizarea studiilor să plece din ţară. Numai că în cei patru ani de facultate se familiarizează cu oraşul, se angajează timpuriu, îşi creează rădăcini aici, iar după absolvire nu mai există acel entuziasm de a emigra”, a completat Florin Drăgan.

Tinerii aleg în continuare universităţile performante

Chiar dacă populaţia şcolară este în scădere, iar tinerii s-au confruntat vara trecută cu numeroase probleme de mobilitate din cauza pandemiei, numărul de candidaţi la facultăţile Universităţii Politehnica Timişoara a fost în creştere. Domenii precum inginerie, IT sau construcţii, prezintă un interes real pentru cei care îşi doresc să devină studenţi.

Universitatea a ales în ultimii ani să încheie parteneriate cu mediul privat, astfel încât studenţii să aibă numeroase avantaje. Pe de o parte ei îşi pot găsi un loc de muncă foarte uşor, pe de altă parte în timpul facultăţii sunt sprijiniţi cu burse care pot ajunge până la nivelul unui salariu entry-level.

“Rezultatele la examenul de Bacalaureat de anul trecut au fost în scădere în judeţele care ne alimentează cu studenţi. Ne-am temut un pic la început, însă la finalul perioadei de înscriere am tras linie şi am observat că stăm foarte bine. De asemenea, considerăm că am crescut şi calitativ. În vară am introdus şi opţiunea ca tinerii să fie admişi şi pe baza CV-ului educaţional, iar prin această metodă am reuşit să atragem numeroşi elevi care au avut rezultate foarte bune la diverse competiţii naţionale şi internaţionale.

O problemă pe care o întâmpinăm e o scădere a locurilor la buget în ultimii doi ani, din partea Ministerului Educaţiei. Proiectele pe care le gândim împreună cu mediul privat presupun o creştere a numărului de absolvenţi de master şi studii doctorale. Scăderea – chiar dacă este mică – a  locurilor la buget pentru domeniile de licenţă, nu ne ajută absolut deloc” a concluzionat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.