Ce spune ministrul Energiei în publicația fDi Intelligence despre demersul României de a deveni un centru energetic major în Europa

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit în cadrul unui interviu pentru o publicație britanică despre demersul României de a deveni un centru energetic major în Europa, subliniind proiectele de forare a gazelor și extinderea capacității nucleare printr-un al doilea val de investiții în energie regenerabilă.

Sebastian Burduja: România are o tradiție îndelungată în sectorul nuclear Foto: Arhivă

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat pentru fDi Intelligence , parte a Grupului Financial Times, că obiectivul României este de a deveni lider în domeniul energiei pentru întreaga regiune a Europei de Sud-Est, precizând că acest obiectiv trebuie să se bazeze pe realitatea "trilemei energetice" - necesitatea ca energia să fie sigură, să aibă un preț competitiv și să fie ecologică.

Publicația subliniază că România are unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice din UE, cu centrale hidroelectrice, capacități de energie regenerabilă, propriile rezerve de combustibili fosili, un istoric de energie nucleară și unul dintre cei mai mici importatori net de energie din blocul comunitar- doar 10,9% în 2021. Planul pe termen mediu și lung al României este de a utiliza gazul și energia nucleară ca producție de bază pentru a contribui la acomodarea unei producții cât mai mari de energie regenerabilă intermitentă și de a construi capacități de stocare.

În iunie 2023, compania austriacă OMV Petrov a ajuns la o decizie finală de investiție privind planurile sale de 4 miliarde de euro în Marea Neagră. În blocul offshore Neptun Deep, OMV co-dezvoltă două câmpuri de gaze cu Romgaz, cel mai mare furnizor al țării, cu o producție preconizată de 140.000 de barili pe zi începând cu 2027. Astfel, România va deveni cel mai mare producător din UE și va fi autosuficientă în materie de gaze.

"[Neptune Deep este] o modalitate de a ajuta Republica Moldova, eventual Ucraina și alte țări vecine cu rezervele noastre de gaze", a spus Burduja, adăugând că Ungaria este încă dependentă de gazul rusesc și că ar putea folosi furnizori alternativi, cum ar fi România.

Până în 2027, obiectivul este de a crește industriile cu utilizare intensivă a gazului în România, cum ar fi industria farmaceutică și cea a îngrășămintelor, a mai spus Burduja: "Putem crea valoare din acest gaz și nu doar să-l exportăm sau să-l ardem în depozitele noastre."

Nu toată lumea apreciază acest plan. Activiștii Greenpeace din România, Bulgaria și Cehia au organizat un protest la 27 martie împotriva proiectului Neptun în fața sediului central al OMV Petrom din București. Aceștia au scris pe clădirea companiei mesajul "Fără gaz nou".

Potrivit lui Burduja, strategia guvernului român este de a se baza pe gaz ca și combustibil de tranziție pe termen scurt și mediu. Centralele electrice pe cărbune sunt închise și înlocuite cu centrale pe gaz, inclusiv o centrală pe gaz de 1.700 de megawați la Mintia, în vestul României, programată să fie finalizată la jumătate până în prima jumătate a lunii mai 2025.

Sectorul energetic nuclear

Planul României de a genera mai multă energie de bază este susținut, de asemenea, de energia nucleară. Această tendință de a genera energie electrică a început în perioada comunistă, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu: "România are o tradiție îndelungată în sectorul nuclear, care datează din anii 1970, când am luat decizia strategică de a ne baza pe tehnologia canadiană numită Candu", a spus Burduja. "Acest lucru a fost foarte diferit de ceea ce a decis oricine altcineva din spatele Cortinei de Fier, care a fost să meargă în Uniunea Sovietică pentru tehnologie, combustibil și așa mai departe”, a adăugat ministrul, pentru sursa citată.

În prezent, există două reactoare în funcțiune la centrala nucleară de la Cernavodă. În noiembrie 2023, guvernul canadian a semnat un acord cu compania locală de inginerie AtkinsRéalis și cu operatorul nuclear de stat din România, Nuclearelectrica, pentru recondiționarea unui reactor Candu la Cernavodă.

Alte două reactoare de mari dimensiuni sunt programate să fie puse în funcțiune până în 2031 și 2032, potrivit ministrului Sebastian Burduja, care este, de asemenea, entuziasmat de reactoarele nucleare modulare mici (SMR). El spune că obiectivul "foarte ambițios" este ca România să se numere printre primele țări din lume care vor avea SMR-uri funcționale până în 2029.

Sursa citată menționează că există o creștere a capitalului în sectorul energetic din România, anul trecut, dezvoltatorii străini de energie regenerabilă s-au angajat să investească 3,1 miliarde de dolari în proiecte solare și eoliene în România, cel mai mare nivel din ultimul deceniu și că de așteaptă ca acest nou val de energie regenerabilă în România să aducă pe piață o capacitate de producție semnificativ mai mare

România va lansa, de asemenea, primele sale licitații de contracte pentru diferență (CfD) în cursul acestui an, care vizează să încurajeze dezvoltatorii să se angajeze să construiască o capacitate de producție de cinci gigawați de capacitate combinată de energie eoliană și solară în următorii doi ani.

CfD va garanta un preț al energiei electrice pentru următorii 15 ani - atunci când prețul energiei electrice va scădea sub prețul de exercitare, guvernul va plăti dezvoltatorilor diferența, în timp ce dezvoltatorii vor rambursa guvernul ori de câte ori prețul va depăși acest preț de exercitare.

De asemenea, Burduja dorește ca România să joace un rol în dezvoltarea lanțurilor europene de aprovizionare cu energie. "Nu dorim să subvenționăm producția din alte părți ale globului care nu respectă aceleași reguli ale economiei de piață, ale statului de drept și așa mai departe", a spus ministrul, cu referire la dominația Chinei în lanțurile de aprovizionare cu energie solară și eoliană.

"Faptul că Europa investește toți acești bani în tranziția ecologică și nu are propriul lanț de aprovizionare este o pierdere uriașă și o vulnerabilitate uriașă. Există componente critice ale acestei infrastructuri energetice care ar putea fi supuse unor riscuri de securitate", a mai spus Burduja, referindu-se la riscul de atacuri cibernetice.