Banca Mondială vrea să ştie ce s-ar putea construi pe terenul fostei platforme Rulmentul Braşov

Banca Mondială vrea să ştie ce s-ar putea construi pe terenul fostei platforme Rulmentul Braşov

Compania de consultanţă imobiliară JLL a fost angajată de Banca Mondială pentru a analiza oportunitatea unei dezvoltări imobiliare a terenulului deţinut şi administrat de Primaria Braşov pe fosta platformă industrială Rulmentul. Este vorba de un teren în suprafaţă de 31,3 hectare, parte proprietatea municipiului Braşov, parte proprietatea statului, dar în administrarea primăriei.

”JLL are la nivel mondial o experienţă importantă în proiecte de regenerare urbană realizate de autorităţile locale. Vedem şi în România în ultima perioadă o deschidere a autorităţilor spre astfel de proiecte. În afara proiectului din Braşov, JLL a mai realizat în acest an un studiu de piaţă şi consultanţă privind strategia de dezvoltare a unui teren viran de 100 ha în Sectorul 5 Bucureşti şi în continuare primim cereri pentru astfel de studii şi de la alte autorităţi care deţin terenuri generoase în proprietate şi pe care vor să le valorifice cât mai eficient”, a declarat Silviana Petre Badea, managing director JLL România.
 
Scopul acestor studii este de a furniza o bază ancorată în realitatea imobiliară, care să susţină efortul municipalităţilor de a realiza dezvoltarea într-un mod sustenabil, integrat cu alte facilităţi şi care să maximizeze valoarea proprietăţilor.
 
De asemenea, analizele JLL contribuie la înţelegerea potenţialului proprietăţii în contextul dinamic al zonei, vecinătăţii, sinergiilor ce pot fi create, pentru a decide asupra strategiei de redezvoltare.
 
”Pentru proiectul din Braşov, am analizat regenerări urbane din toată lumea astfel să punem pe hârtie cele mai juste şi argumentate propuneri de dezvoltare. În urma acestor analize, am observat că regenerările urbane de succes, mai ales în zone care nu sunt centrale, sunt cele care au o pondere mare de spaţiu verde, lucru pe care l-am luat în considerare în propunerile noastre.
 
De asemenea, sunt regenerări urbane cu zone care crează comunităţi, care adună oamenii împreună, care fac oamenii să comunice şi, de asemenea, care păstrează clădirile care conferă identitate locului. În Braşov, avem o zonă industrială veche şi de renume, pe care vrem să o reconvertim, să-i păstrăm sufletul şi să o transformăm în ceva ce răspunde nevoilor generaţiilor actuale”, a adăugat Silviana Petre Badea, managing director JLL Romania. 
 
Ce se poate construi pe fosta platformă Rulmentul din Braşov
 
Astfel, scenariile propuse şi agreate cu Banca Mondială iau în considerare conservarea clădirilor interesante din punct de vedere arhitectural existente pe fosta platformă industrială.
 
JLL a prezentat Primăriei din Braşov trei scenarii pentru fosta platformă Rulmentul, toate bazate pe nevoile actuale şi viitoare de dezvoltare a zonei, corelate cu o analiză a pieţei imobiliare şi de afaceri din zonă, dar şi cu 14 studii de caz ale unor modele de succes de regenerare urbană din lume.
 
Cele trei scenarii sunt diferenţiate în principal de raportul dintre clădirile existente şi cele nou-construite şi de spaţiul verde creat, între 13-17,5 ha, însă toate au în vedere funcţiuni social - culturale cum ar fi şcoală, grădiniţă, muzeu tehnic, centru medical. Printre funcţiunile propuse în cadrul scenariilor sunt şi utilizări de tip rezidenţial, birouri (inclusiv un sediu de servicii publice, care poate găzdui, de exemplu, birouri ale primăriei), un spaţiu comercial de tip hipermarket, un centru sportiv, magazine mici la parterul blocurilor (şi spaţii comerciale care să favorizeze micii întreprinzători în domeniul serviciilor sau micile ateliere), un hotel, o clădire cu utilizare multifuncţională, un parc de distracţii sau tematic  spaţii de expoziţie şi un motodrom/teren de sport/zonă în aer liber pentru festivaluri.
 
În scenariul 1 s-a încercat maximizarea spaţiului utilizat prin demolarea a cât mai puţine din clădirile existente. Astfel, 61% din clădirile existente sunt menţinute şi sunt create 13,3 ha de parcuri şi spaţii verzi.
 
Scenariul al doilea propune menţinerea a 36% dintre clădiri şi o suprafaţă de 14,2 ha de parcuri şi spaţii verzi. În acest scenariu scopul a fost de a îmbina maximizarea din punct de vedere comercial cu utilizarea non-comerciala/ comunitară, într-un cadru care aduce omagiu patrimoniului industrial. Scenariul 2 include un melanj de funcţiuni comerciale, facilităţi de petrecere a timpului liber, rezidenţial, precum si servicii publice cum ar fi muzeu tehnic, şcoală şi grădiniţă, dar şi cămin pentru vârstnici. 
 
Cel de-al treilea scenariu prevede păstrarea a doar 8% dintre clădiri, cele care contribuie cel mai mult la identitatea locului, însă spaţiul verde creşte la 17,5 ha de parcuri, astfel că zona să fie mai mult un centru de agrement, cu terenuri de sport, parc de distracţii, un studio de film şi centru expoziţional. Cel de-al treilea scenariu prevede de asemenea o şcoală şi grădiniţă şi un muzeu, însă nu cuprinde zone rezidenţiale sau clădiri de birouri (cu excepţia celor necesare administrării zonei).
 
Alte proiecte importante de regenerare urbană din România
 
Proiectul Liberty Technology Park a fost dezvoltat pe terenul fostei fabrici de mobilă „Libertatea” din Cluj.
Proiectul Liberty Technology Park, dezvoltat pe 4,5 ha de teren, este dezvoltat de Fribourg Development şi reprezintă primul parc tehnologic din România.
 
Include 5 corpuri de clădiri, totalizând 17.000 m2 de spaţii de birouri din clasa A (şi va ajunge până la 8 clădiri), amenajări pentru conferinţe si evenimente, locuri de parcare, spaţii verzi întinse, amenajări pentru sport, un restaurant şi o cafenea. 
 
Hala Traian a fost una din cele mai importante pieţe din Bucureşti. Aceasta a fost construită în anul 1896 şi proiectată de arhitectul italian Giulio Magni, după modelul unei hale de piaţă pariziene.
 
Aceasta este un monument istoric. Iniţial utilizată ca o piaţă de peşte şi carne, ea găzduieşte în prezent un supermarket.  
 
Uzina Tractorul Braşov a fost una din cele mai importante uzine europene de tractoare în timpul perioadei comuniste. În anul 1925, proprietatea era o fabrică de avioane. După anul 1946, când autorităţile ruse au confiscat o mare parte din utilajele existente în fabrică, cu titlu de indemnizaţie de război, fabrica şi-a schimbat profilul: de la fabricarea de avioane a trecut la fabricarea de tractoare. 
 
Proprietatea a fost vândută în anul 2007. Câteva dintre clădirile vechi au fost demolate, iar terenul a fost re-dezvoltat pentru a include: centrul comercial Coresi (Coresi Shopping Resort), blocuri de locuinţe, parcul de afaceri Coresi (Coresi Business Park), cuprinzând atât clădiri noi, cât şi clădiri vechi convertite / renovate).
Coresi Business Park are în prezent 60.000 m2 de birouri, iar planurille prevăd ca în următorii ani să fie construiţi în total până la aproximativ 100.000 m2 şi să devină unul dintre cele mai mari proiecte de birouri din afara Bucureştiului.
 
Partea rezidenţială va include peste 2.000 de unităţi şi, până acum, au fost construite şi vândute deja circa 1.400-1.600 de unităţi. 
 
Proiectul va include, de asemenea, un hotel de 4 stele, care va oferi 125 de camere şi care va fi operat de un partener local, Kromwell. Construcţia a fost anunţată să înceapă în 2019 şi să fie finalizată până la finele anului 2020. Există şi un proiect pentru dezvoltarea unei arene sportive. Totodată, o parcelă de teren a fost donată Primăriei Municipiului Braşov pentru construirea unei şcoli. 
 
Proiectul ISHO este dezvoltat pe locul fostei fabrici de textile ILSA din Timişoara. Aceasta a fost înfiinţată în anul 1905, a fost naţionalizată în anul 1948 şi recondiţionată în perioada 1970-1975. În perioada comunistă, aceasta era una dintre cele mai mari fabrici din Timişoara. Proiectul ISHO va include 7.500 m2 de zone verzi, clădiri de birouri de peste 50.000 m2,  clădiri rezidenţiale cu până la 1.200 de apartamente şi un hotel de 5 stele cu o capacitate de 160 de camere (Radisson Blu) şi 2.000 de locuri de parcare.
 
Întregul proiect este estimat să fie lansat pe piaţă până la finalul anului 2020. Prima etapă a proiectului de spaţii de birouri, cu o suprafaţă închiriabilă de circa 15.000 m2, a fost finalizată în trimestrul 1 al anului 2018. 
A doua fază a proiectului este prevăzută să fie lansată în cursul anului 2019, în timp ce a treia fază este programată pentru finalizare în anul 2020.
 
Proiecte importante de regenerare urbană din Europa
 
Complex Manufaktura – Lodz, Polonia (circa 695.000 de locuitori)
 
Complexul Manufaktura a fost construit pe terenul fostei celei mai mari fabrici de textile din oraş, terenul de 27 ha fiind similar ca si si dimensiune cu cel din Brasov.
 
Situl de 27 ha este asemănător cu situl din Brasov, complexul Manufaktura fiind construit pe terenul fostei celei mai mari fabrici de textile din oraş.
 
În prezent, acesta include muzee (Muzeul de Artă din Łódź; Muzeul Fabricii şi Muzeul Oraşului Łódź), un centru comercial şi un centru de recreere. Întregul complex are o suprafaţă de 270.000m2 şi este amplasat în centrul oraşului Łódź.
 
Suprafaţa întregului centru include clădiri monumentale renovate şi o piaţă spaţioasă. Piaţa cuprinde un patinoar în perioada sezonului de iarnă şi o plajă spaţioasă în perioada verii.
 
De asemenea, acolo există o fântână care are peste 275m lungime (fiind cea mai lungă fântână din Europa).
Battersea PowerStation – Londra, Marea Britanie (circa 8 milioane de locuitori)
 
Amplasamentul a fost dezvoltat în mai multe etape şi include, printre altele, o zonă rezidenţială, un hotel de 160 de camere, spaţii de vânzare cu amănuntul, restaurante şi amenajări pentru petrecerea timpului liber, un centru medical şi un incubator de afaceri flexibil de circa 1.200m2 pentru antreprenorii locali. Centrala Electrică Battersea este o centrală pe cărbune dezafectată, situată în Londra, Marea Britanie.
 
Întregul proiect acoperă o suprafaţă de 17ha şi va include construcţia următoarelor: peste 4.000 de locuinţe noi, dintre care aproximativ 500 de locuinţe accesibile; restaurarea centralei electrice; construirea unei noi staţii de metrou (an de finalizare: 2020); aproximativ 230.000m2 de spaţii de birouri şi comerciale; o bibliotecă; un centru medical; facilităţi de îngrijire a copiilor.
 
Foste depozite de secol XIX – Budapesta, Ungaria (circa 1.760.000 de locuitori)
 
Centrul Comercial şi Cultural „Bálna” („balena”) din Budapesta a fost construit deasupra a două depozite din secolul al XIX-lea, situate pe malul fluviului Dunărea. 
 
Ca o caracteristică remarcabilă, o nouă construcţie din sticlă, sub forma unei balene a fost ridicată între cele două clădiri din cărămidă, care au fost integrate în proiect.
 
Procesul de construcţie a început iniţial sub forma unui parteneriat public-privat, dar mai târziu a fost preluat integral de Primăria din Budapesta. Complexul a fost deschis în cele din urmă în anul 2013.
 
Proiectul ocupă o parcelă de teren de aproximativ 1,5ha şi totalizează o suprafaţă construită de 13.000m².
Acesta găzduieşte un centru comercial, cultural, de divertisment şi de servicii, inclusiv o galerie de artă cu un spaţiu de expoziţii de 760m², mai multe baruri şi cafenele, dar şi furnizori de servicii.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: