Cărbunele, folosit de 18 state UE pentru producerea energiei electrice. Ce face România

0
0

Cărbunele este folosit pentru producerea energiei electrice de 18 din 27 de state UE, iar 11 au anunţat planuri de eliminare a cărbunelui până în 2030.

Termocentrală pe cărbune din Germania. Foto Shutterstock
Termocentrală pe cărbune din Germania. Foto Shutterstock

n momentul de faţă, 18 din 27 de state membre UE utilizează cărbunele pentru producţia de energie electrică. 11 din cele 18 au anunţat planuri de eliminare a cărbunelui până în anul 2030, iar şapte dintre acestea după anul 2030.

Cele şapte sunt: România - anul 2032, Republica Cehă - 2033, Slovenia, Croaţia, Germania, Bulgaria şi Polonia. Nu putem omite creşterea accelerată a preţurilor la energie electrică, respectiv contextul actual, creştere care a fost acutizată de invazia Rusiei în Ucraina - şi care, într-o oarecare măsură, a amânat politicile de eliminare a cărbunelui dar, deşi unele state au luat măsuri în vederea amânării eliminării cărbunelui pe termen scurt, totuşi, nu şi-au amânat obiectivele pe termen lung, respectiv finalul acestei decade. Am dori să reiterăm aici faptul că obiectivele pe termen lung vor rămâne neatinse.

Rolul cărbunelui în România: ne-am uitat, evident, la evoluţia producţiei şi a consumului de electricitate. Este evident faptul că, în creşterea şi dezvoltarea economică a României, cărbunele a avut o contribuţie esenţială de-a lungul anilor. Începând cu anul 2013, contribuţia cărbunelui la producţia de energie electrică începe să se reducă, moment care culminează şi cu dezvoltarea resurselor din energie regenerabilă", a menţionat Alina Chiriţă (Arsani), Senior Researcher, EPG.

Potrivit acesteia, şi capacităţile de producţie pe bază de cărbune s-au redus semnificativ, de la peste 7.000 de MW în 2000, la circa 4.900 MW în anul 2020.

"Practic am ajuns, conform datelor ANRE, în anul 2022, ca să avem o contribuţie la producţia de energie electrică de 17% din partea cărbunelui. Reducerea capacităţilor şi, implicit, a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune a condus şi la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Practic, acestea au scăzut de patru ori în ultimii 12-13 ani, de la 31 milioane tone de CO2 în anul 2008, la 8,3 milioane tone de CO2 în anul 2020", a spus ea.

Aceasta a subliniat că, în ceea ce priveşte Complexul Energetic Oltenia, compania a avut probleme financiare semnificative, motiv pentru care a necesitat injecţii de lichidităţi din partea statului, "practic ajutoare de stat pe fondul costurilor operaţionale ridicate, dar şi pe fondul plăţilor pentru certificatele de CO2".

Totodată, Alina Chiriţă a precizat că a fost aprobat recent Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, care va presupune construirea a două centrale, opt parcuri fotovoltaice şi o microhidrocentrală, cu scopul de a înlocui capacităţile actuale pe bază de lignit în anii următori. 

Ministerul Energiei: România nu va închide mine fără a avea investiţiile pe gaz

Închiderea capacităţilor de cărbune nu poate fi făcută fără a avea cel puţin investiţiile pe gaz pe care le avem preconizate, a afirmat, luni, Elena Popescu, Ministerul Energiei, Direcţia Generală Politici Energetice şi Green Deal, în cadrul unui eveniment de specialitate.

"Nu facem în totalitate înlocuirea cărbunelui cu gaz. Avem 1.300 de MW şi închidem 4.950 de MW până în 2.030. Deci, este o comparaţie total nejustificată. Ce înlocuim? Închidem cărbunele şi îl înlocuim cu nişte capacităţi de gaz care pot avea rol şi de back-up la regenerabile, dar va fi o creştere mare a ponderii surselor regenerabile de energie. Lucrăm la strategia de hidrogen. Poate nu ştiţi că în PNRR există acest jalon: elaborarea strategiei de hidrogen, la care am început să lucrăm. Deci, pot să vă asigur că nu suntem chiar aşa excluşi din discursul european.

Într-adevăr, suntem întârziaţi cu multe investiţii. Dacă aveam acele investiţii despre care vorbeaţi, Tarniţa şi 3 şi 4 de la Cernavodă - era extraordinar acum. Nu am fi avut probleme nici pentru Moldova. Mergem în direcţia care trebuie, numai că despre ce am vorbit am justificat de ce nu merge, de ce nu le închidem ireversibil, total şi pentru totdeauna capacităţile acum, deşi ele sunt trecute în calendarul din planul de restructurare şi care a fost iniţial în ordonanţa de urgenţă. Ne luăm totuşi o marjă de prudenţă să vedem cum trecem iarna aceasta. Şi-o iau toate statele membre. Discursul este în linie cu ce se întâmplă la nivel european.", a afirmat Elena Popescu la webinarul EPG - Lansare Raport: Eliminarea Cărbunelui în România.

În ceea ce priveşte "cele două investiţii" de la Complexul Energetic Oltenia (CEO), Elena Popescu a subliniat că s-au primit bani din Fondul de Modernizare.

"Am gândit acele capacităţi în contextul reducerii unităţilor de cărbune şi în contextul în care am insistat atunci când am negociat Planul de Restructurare cu CEO că este nevoie să menţinem Complexul Energetic Oltenia în acea zonă, în operare. (...) Am insistat ca acest operator să fie menţinut în zonă tocmai datorită faptului că este o zonă monoindustrială, că toată economia acestei zone este legată de acest operator - şi am venit cu propunerea către Comisie şi, până la urmă, i-am convins să diversificăm mixul acestui operator, adică să închidem capacităţile pe cărbune cele mai vechi şi cele mai ineficiente - şi, în perioada aceasta de tranziţie, până când sursele regenerabile de energie vor creşte în mod semnificativ în sistem, astfel încât să poată înlocui un 'based load' împreună cu nişte instalaţii de stocare", a explicat Popescu.

Ea a dat asigurări că este nevoie de aceste capacităţi, au fost incluse în planul de restructurare, "a fost înţeles raţionamentul".

"De ce le includem împreună cu alte surse regenerabile de energie? Ne bazăm şi pe sursele interne de gaze. Avem surse interne. Dependenţa României de gaz natural nu este comparabilă cu a celorlalte state din jurul nostru sau alte state europene.

Ne bazăm pe sursele de gaz din Marea Neagră, ne bazăm pe surse alternative care vin din coridorul sudic. (...) Suntem conştienţi că şi infrastructura de gaze pe care am inclus-o în PNRR trebuie să respecte nişte standarde tehnice. Deci, mergem către direcţia care trebuie şi care se află în reglementările europene. Dar, acum să renunţăm şi la cărbune şi la gaz, că nici cărbunele nu-i bun, nici gazul nu-i bun... O să avem mulţi care spun: nici nuclearul nu este bun. Trebuie să fim realişti. Haideţi să utilizăm ceea ce avem şi să ne conformăm în linie cu direcţiile de decarbonare. Deci, nu ieşim din această direcţie de decarbonare şi de reducere a emisiilor, dar trebuie să ne utilizăm resursele indigene. În acest context geopolitic deosebit de dificil. Numai probabil Transelectrica şi cei implicaţi direct în funcţionarea sistemului realizează pericolul în care se află sistemul energetic", a adăugat ea.

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri