Bulgaria şi Polonia au reformat Fiscul. România bate pasul pe loc
0
În timp ce Bulgaria şi-a modernizat Fiscul cu bani de la Banca Mondială, iar Polonia a reformat din temelii administraţia fiscală naţională, România a dat cu piciorul unei oportunităţi similare şi continuă să strângă cel mai puţini bani din Uniunea Europeană de la cetăţeni şi de la firme, arată o analiză comparativă realizată de Consiliul Fiscal.
Mai precis, Bulgaria a realizat o primă reformă a administraţiei fiscale în perioada 2003-2008, cu ajutorul Băncii Mondiale (BM), cu o finanţare de 63 milioane dolari. Proiectul de modernizare a administraţiei fiscale a fost finalizat cu succes, întârzierile la conformarea la plată s-au redus considerabil, iar veniturile fiscale s-au majorat ca procent din produsul intern brut (PIB), în ciuda scăderii impozitelor şi contribuţiilor sociale). Ulterior încheierii reformei, autorităţile bulgare au continuat eforturile de îmbunătăţire a colectării, cu un nou program de reducere a economiei gri şi a costurilor de conformare fiscală derulat în perioada 2015-2017. Astfel, în anul 2016, Bulgaria a reuşit cea mai mare reducere a deficitul de încasare la TVA ca procent în venituri teoretice din UE (de la peste 21% în 2015 la 14%).
Deficitul de încasare la TVA (VAT gap) este definit ca diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate a fi colectate şi suma colectată efectiv. Acesta este generat de: aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei, falimente şi insolvenţe, erori statistice, plăţi întârziate, evitarea plăţii TVA fără a încălca legislaţia, economia gri şi restituirile frauduloase de TVA în cadrul tranzacţiilor intracomunitare.
România a renunţat la banii de reformă
În România, în anul 2013 a fost iniţiat procesul de reformă a administraţiei fiscale, tot în colaborare cu BM, un pilon important fiind proiectul de modernizare similar celui din Bulgaria cu o finanţare de 70 milioane euro.
Banca Mondială a constatat, ulterior, că în perioada noiembrie 2013-2017 România a înregistrat progrese foarte slabe în implementarea acestui program. În aprilie 2018, ministrul român de Finanţe a solicitat o restructurare a proiectului, iar în noiembrie 2018 a înaintat în numele ANAF cererea de renunţare la proiect. BM a fost înştiinţată unilateral că data de încetare a programului a fost stabilită de Guvernul român la 31 martie 2019.
Până la această dată, însă, România a cheltuit 17,3 milioane euro, pentru cursuri de perfecţionare şi îmbunătăţirea măsurilor antifraudă. Toţi aceşti bani vor trebui returnaţi.
Drept urmare, procesul de reformă a administraţiei fiscale nu s-a finalizat, iar efectele pozitive înregistrate în activitatea ANAF pe durata proiectului au fost minore în raport cu obiectivul iniţial. În schimb, în Parlament s-a aprobat deja o măsură prin care se urmăreşte anularea unor măsuri de reformă deja implementate. Mai precis, Senatul a aprobat revenirea la vechea structură pe judeţe, deşi o precondiţie a acordului cu BM a fost restructurarea în centre regionale. De asemeena, Autoritatea Naţională a Vămilor a fost repusă în subordinea Ministerului Finanţelor, din cea a ANAF.
Cea mai proastă colectare din UE
Din cauză că ţara noastră nu reformează ANAF, datele Eurostat pentru anul 2018 indică pentru România încasări bugetare de 32% din PIB (cel mai mic nivel al veniturilor bugetare din UE după Irlanda), în timp ce Bulgaria are încasări de 36,8% din PIB.
De asemenea, la nivelul statelor membre UE, Comisia Europeană arată, într-un studiu anual de estimare a deficitului de încasare la TVA, că România este pe primul loc, cu cel mai mare deficit de încasare la TVA începând din 2012 până în 2016 (ultimul an analizat).
La polul opus se remarcă Polonia care, prin reformele iniţiate şi înăsprirea legislaţiei privind colectarea TVA a reuşit ca de la un gap de TVA de 27% în anii 2012-2013, să scadă la 24% în 2014-2015 şi 21% în 2016, estimările pentru anul 2017 fiind de 14%, respectiv 7,2% pentru anul 2018. Reforma administraţiei fiscale poloneze (KAS) a fost iniţiată în anul 2015 în cadrul Strategiei pentru Dezvoltare Responsabilă, iar planul iniţial care viza reducerea gap-ului de TVA cu 15% anual în perioada 2015-2018 fiind depăşit.
Se încarcă comentariile...
