Voinea, despre scăderea gradului de îndatorare: Nu ne propunem restricţionarea accesului la credite. Ce spun bancherii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liviu Voinea FOTO Eduard Enea

Viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, a afirmat joi, cu ocazia lansării Raportului de sustenabilitate financiară, că au loc analize şi discuţii privind reducerea gradului de îndatorare al populaţiei, scopul acestei măsuri nefiind limitarea creditării.

”Au loc analize, discuţii şi avem în lucru o analiză a gradului de îndatorare a populaţiei. Este un efort în lucru, scopul lui însă nu este de a limita creditarea ci de a o orienta într-o  direcţie sustenabilă. Dorim să susţinem creditarea mai ales în moneda naţională, în special prin credite pe termen lung pentru investiţii, cu dobândă fixă. Nu ne propunem restricţionarea accesului la credite ci orientarea mai bună a creditării. Deocamdată suntem în discuţii cu industria, în interiorul băncii. Nu vreau să intru în detalii”, a explicat joi viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, la prezentarea Raportului privind stabilitatea.

Pe plan internaţional Cheia şi Portugalia au introdus măsuri asemănătoare, nefiind aşadar doar o precupare a noastră, a mai adăugat Voinea.

BNR vrea să reducă gradul de îndatorare pentru creditele ipotecare şi de consum

Banca Naţională a României a stabilit niveluri maxime ale gradului de îndatorare în cazul creditelor ipotecare şi de consum, atât în lei, cât şi în valută. Românii care au deja credite nu vor fi afectaţi decât atunci când vor accesa un nou împrumut, urmând ca banca să le calculeze din nou gradul total de îndatorare.

Românii cu venituri disponibile mici şi care speră să ia un credit ar putea fi puternic afectaţi de la 1 iulie, după ce gradul de îndatorare în cazul creditelor ipotecare cu dobândă variabilă va fi plafonat la 40%, conform unui proiect BNR.

În prezent, gradul de îndatorare ajunge, în funcţie de bancă şi la 60-70%.

Gradul de îndatorare reprezintă procentul din venitul disponibil (venitul total al unei familii din care se scad cheltuielile de subzistenţă pentru toţi membrii familiei) care poate reprezenta rata la un credit.

Potrivit modificărilor aduse de  BNR regulamentului 17/2012 privind unele conditii de creditare, la împrumuturile imobiliare cu dobândă fixă nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de la 1 iulie 50% la creditele în lei şi 35% la cele în valută.

În cazul creditelor ipotecare cu dobândă variabilă, plafonul este de 40% în cazul creditelor în lei şi 30% la cele în valută.

La creditele de consum, unde majoritatea băncilor oferă dobânzi variabile, corelate cu Robor, plafonul este de 25% la împrumuturile în lei şi 15% la cele în valută.

Românii care au deja credite nu vor fi afectaţi de aceste plafoane decât atunci când vor accesa un nou împrumut, urmând ca banca să le calculeze din nou gradul total de îndatorare şi să vadă dacă se încadrează pe noile maxime setate de BNR.

Bancherii nu înţeleg de ce atâta grabă din partea BNR 

”Părerea mea, luând în calcul experienţa pe care o am în sistem, este că 30 de ani reprezintă o perioadă lungă în care se pot întâmpla foarte multe lucruri. Să mergi pe 25 -30 de ani cu dobânzi fixe înseamnă o promisiune greu de ţinut de către orice bancă, indiferent de valută. Chiar şi pentru cel care solicită un credit poate fi dificil pentru că pot veni perioade mai bune sau mai rele în acest interval de 30 de ani, indiferent de tipul de dobândă la care accesezi creditul. Pentru client, poate fi costisitoare această perioadă de creditare la dobândă fixă. Noi vom face ceea ce am mai făcut şi în trecut-, adică vom merge pe dobânzi fixe pe perioade mai scurte, introductorii, de câţiva ani. Sigur, depinde de strategia fiecărei bănci, dar  şi de ce pui în spatele acelui produs ca să te asiguri că riscul respectiv îl asiguri cumva. În opinia mea, 30 de ani e o perioadă foarte lungă pentru a merge pe dobândă fixă”, a declarat pentru Hotnews Gabriela Nistor, Vicepreşedinte Retail, Banca Transilvania.

”Dacă ne uităm la ceea ce ne arată azi piaţa bancară, constatăm că o oferta de dobânzi fixe pe perioade atât de mari sunt excepţii ale excepţiilor. Dacă adăugăm şi incertitudinea politică (dar şi de altă natură) şi ciclurile economice, toate acestea ar duce nivelul dobânzii fixe la niveluri foarte mari. Noi am făcut asemenea simulări la Raiffeisen. Banca trebuie şi ea să-şi securizeze acel nivel de dobândă pe care îl oferă clientului. La noi, peste 90 % -circa 92%, mai exact-din creditele de consum sunt date cu dobândă fixă. Iar în privinţa celor imobiliare, oferta noastră este de 7 ani pe dobândă fixă (practica mai des întâlnită în piaţă este de 5 ani), suficientă ca să acopere un ciclu economic şi să fereşti consumatorul de o perioadă care ar putea apărea după cei 5-7 ani. E o poziţionare care oferă un echilibru rezonabil între nivelul preţului pe care îl poate oferi sistemul bancar şi in egală măsură fereşte clientul de şocuri mai dificil de administrat”, explică şi Cătălin Munteanu, de la Raiffeisen Bank.

Analişti: România se apropie de o bulă imobiliară

Preţurile locuinţelor au scăzut anul trecut cu 16% faţă de anul 2009, ceea sporeşte cererea de credite ipotecare, mai ales că un împrumut luat pentru achiziţia unui apartament cu 3 camere din Capitală poate fi achitat în 13-14 ani cu un salariu mediu pe economie, faţă de 33-34 de ani în 2008, atrag atenţia specialiştii.

Preţul proprietăţilor rezidenţiale în 2017 a fost cu 16% mai scăzut decât în 2009, după 3 ani în care trendul a fost de creştere, a spus Ella Kallai, economistul şef al Alpha Bank la o conferinţă pe teme financiare organizată de Finmedia.

Potrivit acesteia, în 2015 preţul imobiliarelor a urcat cu 3,6%, în 2016 cu 6,4% şi în 2017 cu 6%, scrie Hotnews, precizând că Banca centrală are în vizor această evoluţie pe care o consideră ca având un risc sistemic (chiar dacă redus) începând din mai 2017. 

În opinia economistului şef Alpha Bank, Ella Kallai, chiar dacă nu avem în acest moment o bulă imobiliară, nu suntem nici foarte departe. ”În mecanismul de alertă timpurie de la CE care monitorizează şi preţul locuinţelor se arată că dacă rata reală de creştere a preţului locuinţelor depăşeşte 6%, putem să ne pregătim de o bulă. ”Noi am avut 6% în 2017, dar cu inflaţie negativă. Ceea ce înseamnă că respectivul prag a fost depăşit”, mai spune Kallai.

”În 2017 numărul de ani de muncă remunerat cu salariul mediu necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe (vechi, de 3 camere în Bucureşti) este de 13-14 ani, faţă de 33-34 ani în 2008. În plus, deşi creditul de locuinţe a avansat după 2009, creditul de locuinţe ca procent din PIB de aproape 8% situează România pe ultimul loc din UE”, mai arată economistul şef Alpha Bank.

„Formarea bulelor în sectorul imobiliar trebuie împiedicată, pentru că dacă ajung să se formeze atunci când se sparg au efecte devastatoare”, a adăugat aceasta. 

La rândul său, Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari şi CEO Coface crede că suntem deja în bulă.

„Imobiliarele sunt supra-evaluate cu 20-25%. Dacă faci un calcul mediu cu chiria care poate fi încasată pe 10 ani pe metru pătrat, la un grad de ocupare de 90% al activului şi reinvestirea chiriei la un randament armonizat real de 3% într-o clasă de active cu risc sub medie cum ar fi obligaţiuni, am ajunge la un preţ pe metrul pătrat de maxim 1050 de euro/metrul pătrat. Astazi e de 1250 de euro/m.p., iar pentru imobile nişate într-o zonă foarte bună, pretul ajunge chiar şi la 2000 de euro pe metrul pătrat, deşi fundamentele ar indica un maxim de 1500 de euro/m.p.”, a spus Guda.

Economia României se confruntă cu un un nou risc, cel al accelerării preţurilor din domeniul imobiliar, în condiţiile în care creşterea peste potenţial duce la acumularea de tensiuni şi la lărgirea deficitelor, potrivit datelor raportului asupra stabilităţii financiare, prezentat anul trecut de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Liviu Voinea.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite