Biografia unui curtezan comunist - Miron Constantinescu
0
În cuprinsul a aproape 500 de pagini, format mare, istoricul Ştefan Bosomitu realizează ceea ce el însuşi numeşte o biografie a unuia dintre cele mai fascinante personaje ale istoriei comunismului românesc. Un personaj ale cărui evoluţii, ale cărui suişuri şi coborâşuri ilustrează una dintre cele mai importante caracteristici ale nomenclaturii comuniste nu doar din România, ci din întregul Bloc sovietic.
Fragilitatea şi nesiguranţa poziţiei. Continua luptă pentru conservarea ei. Permanentul risc al dizgraţiei echivalând adesea cu o fatală cădere în neant.
Atâta vreme cât mai peste tot în lumea comunistă est-europeană am avut de-a face cu o revenire în forţă a practicilor de tip bizantin, uneori chiar fanariot, cât condiţia de lider presupunea şi asumarea aceleia de mereu veghetor la păstrarea propriei poziţii într-o ierarhie în veşnică şi neaşteptată reconfigurare, supusă capriciilor şi bunului plac ale celui ce la un moment dat, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, devenea liderul suprem, nesiguranţa îl transforma pe oricare component al nomenclaturii într-un fel de animal de pradă.
Parcurgând cartea lui Ştefan Bosomitu care, din câte înţeleg, este parte unui proiect istoriografic personal mai larg al cărui rost e acela de a răspunde necesităţii de a fi scrisă şi o „istorie biografică” a comunismului din România, am avut permanent sentimentul că citesc povestea vieţii unui astfel de animal de pradă.
Căruia i-a fost dat să aibă parte de capturi neaşteptate, concretizate prin dobândirea unor funcţii înalte în primul deceniu al stalinismului naţional, dar şi de uluitoare căderi în gol, provocatoare de răni. Care, în cazul de faţă, deşi au fost extrem de grave şi au adus cu sine zece ani de umilinţe, nu s-au dovedit fatale. Permiţându-i lui Miron Constantinescu revenirea în partea vizibilă a ierarhiei, chiar dacă nu la cotele de până în 1957, o revenire ce a avut spre final şi un vădit aspect de vitrinizare a personajului.
Revenirea s-a consumat în primul deceniu ceauşist. În acei zece ani folosiţi de Nicolae Ceauşescu pentru consolidarea propriei poziţii la vârful partidului, aceasta implicând şi o politică de personal abilă, al cărei rost a fost înlăturarea treptată a aşa-numiţilor „baroni ai lui Dej” şi înlocuirea lor cu oameni în cea mai mare parte tineri, mai uşor de fidelizat. Ţinând seama de context, de specificul promovărilor din vremea domniei lui Nicolae Ceauşescu, readucerea lui Miron Constantinescu în prim-planul vieţii politice româneşti poate fi catalogată drept o curiozitate. O curiozitate care, la urma urmei, explică şi defineşte caracterul întunecat, de catacombă zămislitoare de surprize al culoarelor puterii de la Bucureşti.
Să mă explic. Ştefan Bosomitu insistă asupra tuturor etapelor biografiei politice a lui Miron Constantinescu. Le detaliază cu minuţie şi cu grijă faţă de folosirea şi interpretarea documentelor. O face tratând cu discreţie, dacă nu trecând de-a dreptul sub tăcere tragediile personale, unele de-a dreptul inimaginabile, pe care a trebuit să le depăşească Miron Constantinescu în feluritele etape ale vieţii sale. Pune această biografie şi sinusoidele ei de o abrupteţe cu totul aparte în contexte al căror rost este acela de a lărgi perspectiva şi de a lumina caracterul contorsionat al relaţiilor de putere de la vârful comunismului românesc. Urmăreşte felul în care personajul central al cărţii sale, carte ce poate fi citită asemenea unui roman balzacian şi numai pentru motivul că Miron Constantinescu. O biografie s-ar fi putut foarte bine numi un pic mai literar şi ceva mai spectaculos Splendoarea şi mizeria curtizanilor, a trebuit mereu şi mereu să facă faţă stigmatului reprezentat de condiţia de intelectual, unul dintre puţinii intelectuali autentici anexaţi, vrăjiţi de comunismul românesc.
O condiţie ce i-a fost mereu reproşată, mai pe faţă, mai voalat, mai ironic dar şi ameninţător de activiştii primului deceniu comunist. În frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Condiţie regăsită şi ajunsă la apogeu în anii de dizgraţie, când Miron Constantinescu, deşi obsedat de revenirea în prim-planul deciziilor politice, a redescoperit gustul cărţii şi al cercetării. Un gust pe care nu-l va pierde în ultimii zece ani de viaţă când, readus în atenţie şi dobândind funcţii la nivel guvernamental sau al ierarhiei de partid, unele importante, altele doar de reprezentare, va sprijini şi încuraja cercetarea sociologică românească, fără să facă nici atunci abstracţie de resentimente şi antipatii personale. Cartea conţine, de altfel, spre final, un „studiu de caz” intitulat Miron Constantinescu şi reinstituţionalizarea sociologiei româneşti.
Cu toate acestea, pentru mine cel puţin, partea cea mai interesantă a volumului, aş zice chiar şi cea mai palpitantă, este cea care descrie cu lux de amănunte circumstanţele „saltului mortal” din 1957. Un salt nereuşit al cărui preţ va fi cu vârf şi îndesat plătit nu doar de Miron Constantinescu, ci şi de Iosif Chişinevki. Am în vedere, desigur, partea a treia a cărţii, intitulată Căderea în care se prezintă aproape pe zile şi pe ore dinamica şi eşecul tentativei lui Miron Constantinescu de a impune un hrusciovism à la roumaine a cărui izbândă i-ar fi adus, fără doar şi poate, şi beneficii personale protagonistului.
Or, printre cei ce au condamnat aspru luările de poziţie din acele zile se afla Nicolae Ceauşescu. Nimeni altul decât cel ce va pune capăt deceniului „de mizerie” trăit de Miron Constantinescu. A contat, desigur, nu neapărat pe elanurile reformiste ale acestuia, elanuri poate la fel de mimate ca ale sale, ci pe sentimentele puternic anti-dejiste ale regăsitului şi recuperatului său tovarăş de drum. Din care a făcut o unealtă menită să submineze decizia de eternizare a memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din martie 1965, o eternizare la fel de iluzorie precum cea hotărâtă în iulie 1974 pentru însuşi Miron Constantinescu, după decesul neaşteptat al protagonistului acestei solide cercetări.
Ştefan Bosomitu- MIRON CONSTANTINESCU. O BIOGRAFIE;
Colecţia Istorie contemporană,
Editura Humanitas, Bucureşti, 2015
Se încarcă comentariile...
