Rugul Templierilor şi Legiunea de Onoare
0
Expoziţia „Cavalerii, de la Templieri la Napoleon“ este deschisă la Regia de Venaria, în regiunea torineză a Italiei. 120 de piese retrasează istoria ordinelor cavalereşti, de la apariţia lor până la instituirea decoraţiilor moderne.
Organizată cu prilejul repunerii în circuitul public a Sălilor de Artă, cu o suprafaţă de 800 de metri pătraţi, a Palatului Regal de la Venaria, expoziţia reînvie, cu ajutorul lucrărilor de pictură şi sculptură, al manuscriselor medievale, al actelor, veşmintelor, armurilor şi bijuteriilor, vechile ordine cavalereşti.
Piesa considerată punctul de pornire al expoziţiei este cunoscută sub numele „Bafometo" şi a devenit celebră în urma menţionării ei în romanul „Codul da Vinci" al lui Dan Brown. Păstrată încă din secolul al XIV-lea în bisericuţa din Templecombe, unde a fost ascunsă sub un strat de tencuială şi a fost redescoperită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când zidul a fost parţial dărâmat în urma bombardamentului, pictura pe lemn a părăsit pentru prima dată Anglia cu prilejul acestei expoziţii.
Icoană orientală, derivată din imaginea bizantină a Mandilionului (chipul lui Iisus imprimat pe o pânză), „Bafometo" a fost adus de cavalerii Templieri în Occident. Regele Filip cel Frumos a considerat că este o reprezentare a diavolului, iar Inchiziţia a preluat afirmaţia. S-a considerat că Templierii s-au convertit la religia islamică şi din acest motiv au fost învinşi în cruciade. Rezultatul a fost arderea pe rug în frunte cu Marele Maestru al Ordinului, Jacques de Molay.
De la Cavalerii Templieri la Carol al III-lea
Expoziţia, a cărei scenografie a fost imaginată de arhitectul Gianfranco Gritella, are trei secţiuni. Prima este dedicată Cavalerilor Templieri. O primă sală este concepută ca o criptă a Ordinului, a doua are aspectul unei săli de onoare a Cavalerilor de Malta. Este o secţiune în care sunt incluse şi ordinele considerate „religios-cavalereşti". A doua parte cuprinde categoria ordinelor monarho-militare, existente până la perioada napoleoniană, iar a treia prezintă decoraţiile moderne, începând cu „Legiunea de Onoare".
În afara simbolurilor diferitelor ordine cavalereşti, expoziţia cuprinde adevărate capodopere ale artei. Pot fi admirate „Portretul ecvestru al cavalerului de Santiago, Giovan Carlo Doria", semnat de Rubens, alături de „Portretul unui cavaler de Malta" al lui Tiziano, de „Portretul cavalerului Mauriziano" de Carracci sau de acela al cavalerului de „Fra'Galgaro" de Mattia Preti.
Acesta din urmă ajută privitorul să-şi facă o idee mai precisă despre importanţa ordinelor cavalereşti din perioada Evului Mediu şi a Renaşterii, semnând tabloul „Sfântul Ioan Botezătorul în veşminte de cavaler de Malta". O poveste se ascunde şi în spatele excepţionalei lucrări a lui Goya, „Portretul Contesei de Chinchon".
Maria Teresa de Bourbon şi Villabriga a fost fiica lui Ludovic de Bourbon, fratele regelui Carol al III-lea al Spaniei. Din cauză ca soţia lui nu era de sânge regal, copiii au fost excluşi de la succesiune, fiicele trebuind să intre la mănăstire. Manuel Godoy, prim-ministrul lui Carol al III-lea s-a căsătorit însă cu cea mai mare dintre ele, Maria Teresa, iar regele i-a acordat acesteia „Ordinul Maria Luisa", conferindu-i astfel un rang princiar. Povestea o mai ştiu puţini specialişti. Pictura lui Goya trăieşte însă şi fără ea.
Regulamente şi decrete
Câteva manuscrise rare documentează această incursiune istorică. Printre ele, „Regulamentul Templierilor", din secolul al XIII-lea, sau Decretul „Ordinului Jartierei", acordat de regina Maria a Angliei, vestita Maria cea Sângeroasă, ducelui Emanuele Filiberto de Savoia. Şi dacă mantiile cavalereşti rivalizau în eleganţă cu veşmintele regilor, cum se întâmpla, de exemplu cu cele ale Ordinului „Lâna de Aur" sau ale Ordinului „Corona Ferrea", prezente în expoziţie graţie împrumutării lor de către Tezaurul de la Kunsthistorisches Museum din Viena, şi bijuteriile erau pe măsură.
O demonstrează un foarte rar colan din secolul al XVII-lea al „Ordinului Anunzziata" sau cel al „Ordinului Elefantului", împrumutat pentru expoziţia de la Venaria de regina Danemarcii.
Ordinele călugărilor cavaleri au dispărut. În locul lor, monarhii, inspiraţi de romanele cavalereşti şi de legendele Mesei Rotunde, au creat ordine monarhice, din care făceau parte nobilii, deveniţi cavaleri ai regelui. Le-au urmat, în secolul al XVIII-lea, ordinele de merit.
În sfârşit, ajungem la decoraţiile zilelor noastre, al căror strămoş este „Legiunea de Onoare", înfiinţată în 1802 de Napoleon. Istoria şi istoriile cavalerilor din diverse epoci fascinează şi acum, mai ales prin aerul de mister ce a înconjurat întotdeauna ceremoniile tuturor ordinelor cavalereşti. Expoziţia de la Venaria spune o parte din această poveste începută în secolul al XIII-lea, ale cărei ecouri rezistă până astăzi.
Se încarcă comentariile...
