Reprezentanţii sectorului cultural au trimis Guvernului observaţii şi propuneri pentru îmbunătăţirea schemei de ajutor de stat

Mai mulţi angajaţi în sectorul cultural iau poziţie faţă de propunerea Guvernului pentru schema de ajutor destinată acestui domeniu, propunând o serie de modificări şi completări. Scrisoarea de poziţie este adresată Premierului Victor Orban, Vicepremierului Raluca Turcan şi Ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu. 

Redăm mai jos, integral, scrisoarea adresată guvernanţilor:

„Am luat la cunoştinţă prin comunicatul de presă publicat în 18.11.2020 de iniţiativa unei scheme de ajutor de stat pentru operatorii culturali. Apreciem preocuparea şi efortul Guvernului României de a veni în sprijinul sectorului cultural profund afectat de criza generată de pandemie.

 Considerăm că sunt necesare însă câteva clarificări cu privire la posibilul impact al acestei scheme şi remodelarea măsurilor astfel încât de ele să beneficieze toate segmentele sectorului cultural care au fost afectate în această perioadă. În propunerea pe care aţi prezentat-o, unele dintre aceste segmente - ba chiar câteva dintre cele mai puternic lovite - sunt complet ignorate.

 Astfel, vă aducem în atenţie faptul că schema actuală este problematică din mai multe motive:

1.      Mecanismele propuse sunt dezvoltate în jurul vânzării de bilete, iar schema este optimizată pentru organizatorii de evenimente. În realitate, modul de operare şi organizare a activităţii culturale este mult mai complex, implicând cercetare şi creaţie, producţie, educaţie culturală şi activităţi de dezvoltare a publicului, prezentare şi difuzare, şi nu poate fi redus la organizarea de evenimente.

Schema îi favorizează astfel aproape exclusiv pe organizatorii de evenimente, în special pe organizatorii de festivaluri, care, în cea mai mare parte, sunt doar intermediari între creatori şi public. Ajutorul care ar urma să fie acordat în acest fel va servi mai ales acestor entităţi, nefiind clar dacă şi mai ales cum va deservi şi restul lanţului de producţie de valoare culturală, de la creatori la tehnicieni şi producători culturali.

Ideea că resursele se vor răspândi de la organizatori către cei care produc cultură şi servicii suport îl pune pe organizator în poziţia privilegiată de a decide asupra existenţei însăşi a producţiei culturale.

2.      A calcula ajutorul în funcţie de veniturile din biletele vândute este un dezavantaj cert pentru operatorii culturali care desfăşoară activităţi în beneficiul comunităţilor şi publicului fără a taxa participarea.

Criza declanşată de pandemie i-a afectat grav pe creatorii şi pe producătorii de artă, pe cei care realizează activităţi culturale în comunităţi, pe cei care lucrează cu publicul în diferite medii. Aceştia au făcut eforturi imense de a continua să servească interesul public şi în condiţiile pandemiei, şi-au adaptat în măsura posibilităţilor activităţile la mediul digital sau la condiţiile de distanţare socială. Organizaţiile de acest tip au suferit pierderi directe din cauza anulării unor acţiuni, au avut costuri crescute pentru respectarea condiţiilor de protecţie, au fost nevoite să acopere chirii ale unor spaţii în care nu şi-au putut desfăşura activitatea etc.

Schema propusă îi ignoră complet sau îi include în mod incorect pe aceşti operatori în categoria de sprijin minimă, de 4000 euro, în condiţiile în care unele dintre aceste organizaţii au avut în anii precedenţi operaţiuni de zeci de mii sau sute de mii de euro.

3.      Intrarea în galeriile de artă este gratuită, iar spaţiile de teatru independente care percep bilet pentru accesul la activităţile lor practică în mod obişnuit preţuri reduse, atât ca măsură de încurajare a participării publicului, cât şi, mai ales, din cauză că operează în competiţie cu instituţiile publice, ale căror bilete sunt subvenţionate în proporţie de 75-90%. Ca urmare, în cazul spaţiilor independente, preţul biletelor reflectă în foarte mică măsură sau deloc costurile reale de producţie.

Astfel, chiar dacă au avut evenimente cu public, aceste entităţi vor beneficia de sume infime prin ajutorul de stat. În acest fel se agravează decalajul pe care Statul îl creează între instituţiile publice şi spaţiile independente, în defavoarea celor din urmă.

4.      Comunicatul de presă propune o definiţie a beneficiarilor eligibili care este limitativă, ignorând formele culturale hibride sau multidisciplinare şi activităţile culturale care nu sunt legate de un domeniu specific, cum sunt intervenţiile culturale, cercetarea şi alte activităţi de dezvoltare a publicului.

Ne referim la această definiţie: „beneficiarii eligibili sunt entităţi de drept privat: organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale (atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari) care au desfăşurat activităţi în ultimii 2 ani conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului în unul dintre următoarele domenii culturale: artele spectacolului (teatru, muzică, dans), artele vizuale (pictură, sculptură, film, fotografie), patrimoniu, carte, audio-vizual, educaţie culturală.”

5.      În prezent nu există o formă a cadrului de reglementare a acestei scheme, deşi suntem în perioada în care, conform prevederilor din comunicatul de presă emis de Ministerul Culturii, are loc pre-înscrierea operatorilor culturali în Registrul Sectorului Cultural (gestionat de INCFC), operatori care intenţionează să acceseze granturile din schema de ajutor de stat care urmează să se lanseze. Această înscriere este comunicată a avea loc doar până pe 25 noiembrie 2020, dar rolul său este neclar:

a.       pe site-ul Ministerului Culturii apare drept o măsură care sprijină „evaluarea impactului bugetar al schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea sectorului cultural, astfel încât bugetul alocat să fie cel necesar şi suficient”,

b.      pe pagina INCFC este comunicată drept „o precondiţie esenţială pentru operatorii culturali beneficiari ai schemei de ajutor de stat pentru susţinerea sectorului cultural în contextul crizei provocate de COVID-19”,

c.       În comunicarea pe e-mail a unui consilier al ministrului Culturii către grupul de lucru cu mai mulţi operatori culturali independenţi, aceasta spune „Toţi potenţialii beneficiari ai schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii vor avea obligativitatea înscrierii în acest registru. Este practic, o condiţie de preînscriere ca solicitant şi potenţial beneficiar pentru accesarea granturilor. De mâine, platforma şi formularul sunt disponibile şi invit toţi operatorii culturali să se înscrie. Perioada de preînscriere se va încheia miercuri, 25.11.2020. Veţi avea la dispoziţie 7 zile pentru această preînscriere. Cine nu se înscrie, nu va putea beneficia de sprijinul financiar.”

În acelaşi timp în care primim aceste mesaje diferite, remarcăm faptul că nu a fost comunicat un act normativ aferent acestei proceduri, aceasta fiind comunicată strict prin comunicatul de presă, pe pagina de Facebook, menţiuni în comunicarea directă şi precizări extrem de sumare pe site-ul INCFC, fără o referire legală asociată. Care este actul care reglementează această procedură de preînscriere şi când a fost emis? Avem rugămintea să îl publicaţi, pentru a clarifica toate aceste aspecte. De asemenea, considerăm că termenul de pre-înscriere trebuie prelungit cel puţin până la data de 20 decembrie, pentru ca operatorii culturali potenţial interesaţi să poată afla şi să se înscrie.

În acest context, pentru a evalua mai corect impactul bugetar al schemei de ajutor care va fi în final adoptată, vă solicităm să introduceţi în varianta finală următoarele noastre propuneri:

1.      Regândirea schemei de ajutor de stat astfel încât ea să deservească în egală măsură şi organizaţiile independente din sectorul cultural, şi nu doar pe cele din sectorul cultural privat. Alocarea sprijinului poate fi făcută pe baza unor praguri (fie sume fixe, incrementale, fie valori procentuale) definite în relaţie cu bugetul organizaţiei pe anul 2019.

2.      Crearea de criterii multiple, distincte de cel privind biletele vândute, care să se adreseze unor modele operaţionale distincte de cele ale evenimentelor cu preţ de intrare.

3.      Reformularea domeniilor culturale eligibile pentru sprijinul de stat, astfel: organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale (atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari) care au desfăşurat activităţi în ultimii 2 ani conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului în unul sau mai multe dintre următoarele domenii culturale: artele spectacolului (teatru, muzică, dans, operă, circ etc), artele vizuale (pictură, sculptură, film, fotografie, etc), patrimoniu (inclusiv meşteşuguri), carte, audio-vizual, new media, formare, cercetare şi educaţie culturală.

Vă stăm la dispoziţie pentru clarificarea acestor solicitări şi formularea unor criterii care să asigure utilizarea în beneficiul întregului sectorului cultural a schemei de ajutor propuse”.