Noi situri culturale în UNESCO

Patrimoniul cultural protejat al omenirii s-a îmbogăţit cu sate istorice, peşteri preistorice, cetăţi episcopale şi imperiale, un bazar istoric şi alte situri. Comitetul care validează propunerile a hotărât recent să includă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO situri din încă trei ţări: Tadjikistan, Insulele Marshall şi Republica Kiribati.

Aceasta din urmă este acum prezentă în patrimoniul UNESCO cu un sit natural, anume zona protejată a Insulelor Phoenix. În sesiunea care s-a încheiat la 3 august s-a hotărât admiterea celor trei state pentru că fiecare dintre ele găzduieşte spaţii de importanţă istorică şi culturală specială.

Situl protourban Sarazm din Tadjikistan şi atolul Bikini din Insulele Marshall, sit al testelor nucleare, se numără printre cele 15 situri culturale cu care s-a îmbogăţit patrimoniul UNESCO în acest an. În ceea ce priveşte România, vestea bună este că a fost acceptată încă o propunere, astfel încât Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa face de-acum parte din acelaşi patrimoniu.

Unicitate şi varietate

Pentru specificul lor cultural, mai multe regiuni din Mexic, Iran, Coreea de Sud, China, Vietnam, India, Australia, Brazilia, Franţa şi Olanda au fost selecţionate şi începând din acest an ele vor beneficia de protecţia şi de fondurile UNESCO. Este de remarcat în primul rând varietatea spaţiilor alese de comitet, spaţii în care valoarea istorică a crescut semnificativ valoarea simbolică.

De la peşterile preistorice Yagul şi Mitla din Mexic, la citadela imperială Thang Long-Hanoi din Vietnam sau la bazarul istoric Tabriz din Iran, cele 15 noi intrări pe lista siturilor culturale de importanţă majoră pentru istoria civilizaţiei cuprind zone de interes antropologic, cu poveşti uneori mai fascinante decât locul în sine.

Anul acesta, Europa a reuşit să înscrie doar cetatea episcopală Albi din străvechiul oraş omonim, clădit din cărămidă roşie şi portocalie, situat în sudul Franţei, ansamblu de monumente care s-au schimbat prea puţin din secolul al XIII-lea. „Bătrâna doamnă" a mai îmbogăţit comoara protejată a omenirii cu o zonă concentrică de canale din Amsterdam, datând din veacul al XVII-lea.

Imaginea paradoxală a paradisului

Remarcabilă este deschiderea de care a dat dovadă comitetul, recunoscând valoarea şi importanţa culturală a unor spaţii precum un sit al deţinuţilor australieni sau atolul Bikini din Insulele Marshall.

În primul caz este vorba despre o colonie construită de britanici în Australia pentru osândiţii băştinaşi în secolele XVII-XIX. În cel de-al doilea caz, comitetul a ales spectaculosul atol Bikini din arhipelagul Marshall, în Pacific, unde s-a testat, în anii '40-'50, bomba nucleară. Între 1946 şi 1958 s-au efectuat 67 de asemenea teste, după strămutarea localnicilor, iar zona păstrează urmele experimentului: vase scufundate în lagună după primele teste, Bravo, un crater uriaş, modificări la nivelul ecosistemului, cauzate de expunerea la radiaţii. Potrivit oficialilor UNESCO, atolul Bikini „simbolizează zorii erei nucleare, în ciuda imaginii paradoxale de paradis al păcii pe pământ".

Cetatea episcopală din Albi, Franţa

Negoţ şi religie

Şi Iranul şi-a mai înscris anul acesta două situri: bazarul istoric Tabriz din centrul oraşului cu acelaşi nume şi sanctuarul Sheikh Safi al-Din din Ardabil. Primul este cel mai mare bazar acoperit din lume şi se numără printre cele mai vechi

bazare din Orientul Mijlociu, figurând ca punct important pe Drumul Mătăsii şi ca spaţiu în care politicienii au hotărât de multe ori soarta naţiunii. Cel de-al doilea este un complex arhitectural menit retragerii spirituale propovăduite de filosofia sufită, pe care a slujit-o din secolul al XVI-lea. Acest spaţiu întruneşte caracteristicile arhitecturii islamice medievale, găzduind o colecţie remarcabilă de artefacte din Antichitate.