Numeroase superstiţii se păstrează de Revelion. Unul dintre obieceiuri este legat de faptul în ultima zi din an şi în prima din cel nou nu este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă (nici măcar gunoiul), pentru că, o dată cu el, dăm afară şi norocul.
În cea de-a treia zi de Crăciun, creştinii ortodocşi îl prăznuiesc pe Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir creştin condamnat la moarte de autorităţile iudaice din Ierusalim. Tradiţia spune că pe 27 decembrie, rugăciunile aduse în faţa icoanei Sfântului fac minuni pentru suferinzi.
Tradiţia populară spune că de Sfântul Mucenic Dumitru, cinstit În fiecare an pe 26 octombrie, se usucă toate plantele şi căldura intră în pământ, făcând loc anotimpului friguros.
Pe 8 septembrie, creştinii ortodocşi celebrează prima sărbătoare din cursul anului bisericesc. Se spune că de Sfânta Maria Mică sau Naşterea Maicii Domnului rugăciunile se împlinesc.
O sărbătoare populară celebrată din cele mai vechi timpuri şi-a câştigat dreptul de a figura în calendarul religios-ortodox. Sânzienele, serbate la 24 iunie, sunt fiinţele supranaturale cu puteri magice şi atingere binefăcătoare care au înflăcărat imaginaţia românilor.
Credincioşii prăznuiesc, la 40 de zile de la Paşte, ridicarea la ceruri a Mântuitorului Iisus Hristos de pe Muntele Măslinilor. În acest an, pe 6 iunie, este ziua în care creştinii se salută unul pe celălalt cu „Hristos s-a înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“. În credinţa populară, această sărbătoare se mai numeşte şi Ispas sau Paştele Cailor, după numele personajului mitic cu acelaşi nume.
Sfântul Gheorghe e numit în credinţele populare româneşti „capul primăverii“ şi „străjer al timpului”. Acestuia, se pare, îi sunt încredinţate cheile vremii şi, la porunca sa, se închide şi se deschide anotimpul cald. Tot credinţa populară îl aminteşte ca patron al tinerilor şi duşman de temut al vrăjitoarelor.
În ziua după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Însă, în calendarele româneşti, această zi este trecută ca sărbătoare a Sfintei Treimi. Se pare că această denumire a fost dată sub influenţa catolică.
La Moşii de iarnă sau Sâmbătă piftiilor, sărbătoare celebrată de creştinii ortodocşi pe 10 februarie, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri. Pomenirea morţilor se face în fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi. Această zi mai este cunoscută şi sub denumirea populară de Moşii de iarnă.
Schimbarea la Faţă a Domnului, socotită zi de hotar pentru vară, este sărbătorită de credincioşi duminică, pe 6 august. Considerat unul dintre marile praznice ale creştinismului, fiind dezlegare la peşte pentru cei care au postit, de Schimbarea la Faţă sunt legate tradiţii şi obiceiuri deosebite.
Credincioşii lasă sec duminică, 11 iunie, pentru postul Sfinţilor Petru şi Pavel, care ţine până în ziua de 29 iunie. Cele aproape trei săptămâni de interdicţii sunt cunoscute în popor şi sub denumirea de Postul Sânpetrului.
Numită în tradiţia popular “Gerar”, prima lună a anului abundă în credinţe populare şi în prevestiri cu privire la vremea ce vine. Tradiţia creştină spune că în luna lui “Gerar” cerurile sunt deschise. De asemenea, luna ianuarie marchează începutul unui an nou şi sugerează trecerea într-o altă etapă a vieţii.
Credincioşii ortodocşi sărbătoresc sâmbătă, 6 august, Schimbarea la Faţă a Domnului, socotită zi de hotar pentru vară. Considerată una dintre marile sărbători ale creştinismului, sărbătoarea are o serie de semnificaţii. Pe 6 august nu e bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de cineva, că aşa vei fi tot anul.
Pogorârea Sfântului Duh este o sărbătoare creştina importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşte. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.
În ajunul sărbatorii de Pogorâre a Sfântului Duh, credincioşii îşi comemorează morţii şi respectă cu sfinţenie datini transmise din moşi-strămoşi. În acest an, 18 iunie este ziua în care se împart sarmale, iar oamenii se feresc să circule noaptea pentru că atunci bântuie sufletele răposaţilor.
Decembrie, luna lui Undrea, aşa cum mai este denumită popular, este luna a zecea în Calendarul Roman, al cărui început de an debutează pe 1 martie şi este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian şi Gregorian, calendarul pe care îl folosim în prezent, cu început de an la 1 ianuarie.
Dacă marţi, zi cu trei ceasuri rele, mai pică şi data de 13, e clar că ghinionul se multiplică. Marţi 13 e ziua în care oamenii îşi schimbă planurile, amână operaţiile şi încearcă să nu facă lucruri esenţiale pentru a nu fi loviţi de ghinion.
În fiecare an, la 14 septembrie, creştinii sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul, zi încărcată de semnificaţii deosebite. În credinţa populară se spune că cine ţine cont astăzi de câteva lucruri va avea belşug şi spor în casă.
Sfânta Maria Mică sau Naşterea Maicii Domnului, prăznuită în fiecare an la 8 septembrie de creştinii ortodocşi, este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc. Se spune că în această zi rugăciunile sunt mai ascultate ca oricând.
Numită popular “Răpciune”, septembrie este cea mai importantă lună pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an. În prima zi de toamnă începe Anul Nou bisericesc şi tot acum se fac predicţii despre vreme.
În fiecare an, pe 29 august, creştinii ortodocşi prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, sărbătoarea fiind considerată zi de post. Cei care vor să se spele de păcate ar trebui să ţină post negru. Şi, potrivit credinţelor populare, ar trebui să mănânce struguri şi să evite varza şi alimentele de culoare roşie.
Cunoscută popular şi sub denumirea de “Cuptor”, “Luna fierbinţelilor” sau “Luna coacerilor”, iulie este vremea când pe ogoare încep muncile cele mai importante. În a şaptea lună a anului oamenii de la ţară respectă cu sfinţenie sărbători pentru a se feri de arşiţă şi de incendii.
Bilanţ politic la un an de la
parlamentare. România a trecut din criză în criză, reformele au fost doar pe
hârtie
Dedesubturile campaniei de dezinformare din jurul crizei gazului rusesc din Republica Moldova. „Rusofoba Sandu trebuie să plătească”
Tulpina Omicron pune pe jar întreaga planetă: „Rata de creştere este incredibilă”. Ce măsuri ia România
Descoperire uimitoare în munţi, lângă Sarmizegetusa Regia. Ce au lăsat în urmă romanii din anii războaielor cu dacii
REPORTAJ Învestirea Guvernului Ciucă: PNL şi-a luat porţia de
umilinţă. Ce şi-au reproşat partidele şi cum s-a ajuns iar la proteste în Parlament
Anunţ neaşteptat în România: autostradă gata de inaugurare înainte de termen. Pe unde vom putea circula VIDEO
Împărţirea
ministerelor aprinde spiritele în PNL. Ce lideri au întors armele împotriva conducerii partidului
SURSE Cum arată schiţa Guvernului Ciucă, după împărţirea ministerelor între partide
Două TIR-uri conduse de tată şi fiu au strivit intenţionat o dubă. Scandal în timp ce victima murea în braţele medicilor. „M-a făcut pachet” | VIDEO
Negocierile PNL-PSD-UDMR,
deblocate: Nicolae Ciucă, variantă de compromis