Căutând să păstreze România pe harta Europei, Grigore Gafencu s-a întâlnit, în aprilie 1939, cu cei mai importanţi lideri europeni. La Berlin, a aflat cu destulă precizie cum se va dezlănţui viitorul, după lungi discuţii cu Ribbentrop, Göring şi Hitler. S-a strigat: „Război“.
Declaraţia comună a Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi României, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop pare să fi fost trecută cu vederea de cei atenţi la evoluţiile geopolitice din Europa, continent divizat de existenţa concomitentă a realităţilor specifice Uniunii Europene şi a unui alt tip de mentalitate, la est de graniţa răsăriteană a NATO.
Pe 23 august 1939, la Moscova, Germania nazistă şi Rusia sovietică semnau un pact de neagresiune ce prevedea printre altele şi dezmembrarea României. Pe principiul că între naţiuni nu există decât interese, ei şi-au văzut de ale lor, dar clasa noastră politică, ca şi acum, nu a avut grijă de interesele noastre.
Cu un calcul machiavelic tradiţional, ambasada Rusiei în România a publicat, în dimineaţa zilei de 28 iunie a.c., un text propagandistic vizând mistificarea ocupării mârşave, dezonorante, cu 79 de ani în urmă, prin recurs la manu militari, a teritoriului dintre Prut şi Nistru. 28 iunie fiind, în 2019, ziua când liderul actual de la Kremlin s-a întâlnit cu omologul de la Casa Albă.
Imaginile de arhivă ne arată un popor îndurerat. În Bucureşti, în anul 1940, oamenii se rugau în genunchi pentru fraţii lor din Basarabia.
Aşa este istoria: scrisă întotdeauna de către învingători. Pactul Ribbentrop-Molotov este prezentat de istoriografia postbelică ca cea mai diabolică înţelegere realizată vreodată, una peste capul popoarelor. Dar oare acest pact diabolic nu a fost depăşit ulterior chiar de către înţelegerea dintre Churchill şi Stalin?
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, consideră că nu au existat probleme în Pactul de neagresiune Molotov-Ribbentrop, semnat de URSS cu Germania nazistă în 1939, acord care a condus la Al Doilea Război Mondial, generând efecte teritoriale inclusiv pentru România.
Pe 23 august 1939 Germania şi Rusia semnau un Pact de Neagresiune ce conţinea o anexă secretă cu împărţirea lumii. Toată comunitatea internaţională a criticat ulterior această înţelegere, iar istoricii au cercetat-o şi condamnat-o. Iată că la mai bine de jumătate de secol de la această odioasă înţelegere, istoria se repetă şi întreaga comunitate europeană asistă pasivă la realităţile internaţionale actuale.
Recunoaşterea de către URSS, în decembrie 1989, a existenţei Protocolului adiţional secret al Pactului sovieto-german din 23 august 1939, prin care Moscova şi Berlinul îşi împărţeau sferele de influenţă în Europa de Est, a avut efectul unei bombe cu efect întârziat asupra destinului URSS.
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”
Marea Britanie, ameninţată cu războiul nuclear: „O opţiune este de a o arunca în adâncimile mării“ VIDEO
Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina primeşte armament prin România. Cum spun ruşii că ar ajunge armele în ţară. Reacţia MApN