Stiri despre obiceiuri populare

Obiceiuri populare în luna mai. Ce sunt armindenii şi de ce se „tratează” vinul vechi cu pelin, plantă cu puteri magice

Se spune că în mai, luna în care Raiul coboară pe pământ datorită exuberanţei vegetaţiei, este bine să se bea pelin, iar roua căzută seara prinde bine fânului. Tot în luna lui Florar sunt prăznuite două sărbători importante: Înalţarea şi Sfinţii Constantin şi Elena.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ilie. De ce ce se mănâncă azi castraveţi cu miere, grâu nou şi mere sfinţite

În fiecare an, pe 20 iulie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul, făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă.

Ritualuri tradiţionale la români în luna aprilie. De ce trebuie să te scalzi în râu şi să te urzici şi cum se alungă strigoii

Luna aprilie se numeşte în tradiţia populară Prier, deoarece se consideră că aceasta perioadă din an era foarte prielnică pentru orice tip de activitate. Totuşi, în unele zile, vremea putea provoca pagube, iar când temperaturile erau scăzute şi cu vânt uscat, luna aprilie era denumită în popor Traistă-n Băţ.

Superstiţii de 1 Aprilie. De unde vine obiceiul farselor de Ziua Păcălelilor şi ce li se întâmplă celor născuţi în această zi

Obiceiul farselor de 1 Aprilie nu este o invenţie modernă. Se pare că are legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian în 1582, însă explicaţiile pentru practica de a face glume celor apropiaţi are mai multe variante. Cert este că oriunde în lume, Ziua Păcălelilor este un bun prilej de amuzament.

De ce se gătesc plăcinte cu brânză pentru soacre de Lăsata Secului. Semnificaţia celei mai importante sărbători înainte de intrarea în marele post al Paştelui

Lăsata Secului de brânză, sărbătorită duminică, 13 martie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Mare, reînvie tradiţiile populare păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului. Este ziua în care se fac plăcinte cu brânză dulce şi se dau soacrei, iar tinerii aprind focuri uriaşe pentru alungarea duhurilor rele.

Tradiţii şi superstiţii la Moşii de iarnă. Ce păţesc femeile care încalcă ziua de dinaintea Înfricoşatei Judecăţi, cum să te fereşti de nebunie şi de friguri

În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, credincioşii aduc la biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. La Moşii de iarnă sau Sâmbătă piftiilor, pe 5 martie, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri.

Tradiţii şi superstiţii de Dragobete, ziua când se logodesc păsările. Ce vrăji de iubire se fac şi cum aduci sporul în casă

Pe 24 februarie, ziua în care Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereţii în Panteonul autohton, patron al dragostei şi al bunei dispozitii.

Haralambie, sfântul care apără de ciumă. De ce înconjoară femeile casa de trei ori în pielea goală pe data de 10 februarie

Unul dintre cei mai bâtrâni mucenici, se spune că a trait 113 ani, şi care apără creştinii de ciumă şi foamete este sărbătorit pe 10 februarie de Biserica Ortodoxă. O serie de superstiţii sunt legate de această sărbătoare, una dintre ele fiind obiceiul femeilor de a înconjura casa de 3 ori, în pielea goală.

Boboteaza, tradiţii şi obiceiuri: ziua când se prind farmecele, se deschid cerurile şi animalele „vorbesc“. De ce se ţine post negru, iar fetele pun busuioc sub pernă

Boboteaza, tradiţii şi obiceiuri. Ortodocşii se pregătesc pentru sărbătoarea Bobotezei din 6 ianuarie, când slujbe speciale de sfinţire a apelor se vor ţine în localităţile riverane.

Obiceiuri de Anul Nou. Ce să faci ca să ai spor la bani şi cum alungi ghinionul, de ce nu se plânge şi se bea vin

Românii petrec de Anul Nou şi de Sfântul Vasile, păstrând o parte dintre obiceiurile păgâne  despre care spun că îi apără de rele şi îi ţin sănătoşi şi prosperi pentru un an întreg.

Tradiţii în decembrie, luna lui Undrea. Ce înseamnă dacă este ger în anumite zile şi de ce se spală fetele cu nea

Decembrie, luna lui Undrea, aşa cum mai este denumită popular, este luna a zecea în Calendarul Roman, al cărui început de an debutează pe 1 martie şi este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian şi Gregorian, calendarul pe care îl folosim în prezent, cu început de an la 1 ianuarie.

Superstiţii la Moşii de vară: ziua în care sufletele morţilor colindă neîncetat pe pământ. Ce e interzis să faci în sâmbăta de dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt

În ajunul sărbătorii de Pogorâre a Sfântului Duh, credincioşii îşi comemorează morţii şi respectă cu sfinţenie datini transmise din moşi-strămoşi. Sâmbătă este ziua în care se împart sarmale, iar oamenii se feresc să circule noaptea pentru că atunci bântuie sufletele răposaţilor.

Tradiţii de Înălţarea Domnului - Sărbătoarea când se leagă vrăjile şi descântecele. De ce e bine să fii vesel de Ispas şi ce păţesc cei care muncesc astăzi

La 40 de zile de la Paşte, Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. La această minune au mai luat parte Apostolii şi cei doi îngeri. Aceştia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos şi le-au cerut să nu fie copleşiţi de durerea despărţirii de Mântuitor.

Mai, luna ierburilor miraculoase, când Raiul coboară pe pământ. Ritualuri de purificare şi întinerire cu pelin şi rouă

Oamenii de la sate încă mai păstrează tradiţiile vechi de sute de ani în ceea ce priveşte obligaţiile pe care le au faţă de natură. Se spune că în mai, luna în care Raiul coboară pe pământ datorită exuberanţei vegetaţiei, este bine să se bea pelin, iar roua căzută seara prinde bine fânului.

Tradiţii de Arminden - ce să facem de 1 Mai ca să ne meargă bine tot anul: vinul amestecat cu pelin ne reînnoieşte sângele

În fiecare an, de 1 Mai, românii sărbătoresc Armindenul, una dintre cele mai complexe sărbători din calendarul popular românesc, cu multiple semnificaţii. Armindenul este considerat protectorul vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, viilor şi livezilor, precum şi al oamenilor.

Tradiţii şi superstiţii în Duminica Paştelui - ziua în care „uşile“ Raiului sunt deschise, iar fetele se spală pe faţă cu apă neîncepută în care au pus un ou roşu

Numeroase obiceiuri păstrate de sute de ani revin în viaţa oamenilor la fiecare sărbătoare importantă. Tradiţiile populare spun că în prima zi de Paşte fetele trebuie să se spele pe faţă cu apă în care au pus un ou roşu, bănuţi şi busuioc. Alte vorbe din popor spun că astăzi se ciocnesc ouăle, dar nu se mănâncă.