Considerată ocrotitoarea copiilor şi a fetelor pe care le ajută să se căsătorească, sfânta Filofteia este prăznuită în fiecare an, pe 7 decembrie. De ziua muceniţei, în tradiţia populară se spune că este interzis să se folosească obiecte ascuţite în casă. Despre Sfânta Filiofteia se spune că aceasta este sora îndepărtată a Sfântului Ilie.
În credinţa populară se spune că Sfântul Spiridon îi apară pe cei care îi cinstesc ziua, trimiţându-le minuni şi îi pedepseşte pe cei care îl nesocotesc.
Se spune că în mai, luna în care Raiul coboară pe pământ datorită exuberanţei vegetaţiei, este bine să se bea pelin, iar roua căzută seara prinde bine fânului. Tot în luna lui Florar sunt prăznuite două sărbători importante: Înalţarea şi Sfinţii Constantin şi Elena.
În fiecare an, pe 20 iulie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul, făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă.
Luna aprilie se numeşte în tradiţia populară Prier, deoarece se consideră că aceasta perioadă din an era foarte prielnică pentru orice tip de activitate. Totuşi, în unele zile, vremea putea provoca pagube, iar când temperaturile erau scăzute şi cu vânt uscat, luna aprilie era denumită în popor Traistă-n Băţ.
Obiceiul farselor de 1 Aprilie nu este o invenţie modernă. Se pare că are legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian în 1582, însă explicaţiile pentru practica de a face glume celor apropiaţi are mai multe variante. Cert este că oriunde în lume, Ziua Păcălelilor este un bun prilej de amuzament.
Lăsata Secului de brânză, sărbătorită duminică, 13 martie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Mare, reînvie tradiţiile populare păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului. Este ziua în care se fac plăcinte cu brânză dulce şi se dau soacrei, iar tinerii aprind focuri uriaşe pentru alungarea duhurilor rele.
În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, credincioşii aduc la biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. La Moşii de iarnă sau Sâmbătă piftiilor, pe 5 martie, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri.
Pe 24 februarie, ziua în care Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereţii în Panteonul autohton, patron al dragostei şi al bunei dispozitii.
Unul dintre cei mai bâtrâni mucenici, se spune că a trait 113 ani, şi care apără creştinii de ciumă şi foamete este sărbătorit pe 10 februarie de Biserica Ortodoxă. O serie de superstiţii sunt legate de această sărbătoare, una dintre ele fiind obiceiul femeilor de a înconjura casa de 3 ori, în pielea goală.
Boboteaza, tradiţii şi obiceiuri. Ortodocşii se pregătesc pentru sărbătoarea Bobotezei din 6 ianuarie, când slujbe speciale de sfinţire a apelor se vor ţine în localităţile riverane.
Românii petrec de Anul Nou şi de Sfântul Vasile, păstrând o parte dintre obiceiurile păgâne despre care spun că îi apără de rele şi îi ţin sănătoşi şi prosperi pentru un an întreg.
Decembrie, luna lui Undrea, aşa cum mai este denumită popular, este luna a zecea în Calendarul Roman, al cărui început de an debutează pe 1 martie şi este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian şi Gregorian, calendarul pe care îl folosim în prezent, cu început de an la 1 ianuarie.
În ajunul sărbătorii de Pogorâre a Sfântului Duh, credincioşii îşi comemorează morţii şi respectă cu sfinţenie datini transmise din moşi-strămoşi. Sâmbătă este ziua în care se împart sarmale, iar oamenii se feresc să circule noaptea pentru că atunci bântuie sufletele răposaţilor.
La 40 de zile de la Paşte, Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. La această minune au mai luat parte Apostolii şi cei doi îngeri. Aceştia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos şi le-au cerut să nu fie copleşiţi de durerea despărţirii de Mântuitor.
Oamenii de la sate încă mai păstrează tradiţiile vechi de sute de ani în ceea ce priveşte obligaţiile pe care le au faţă de natură. Se spune că în mai, luna în care Raiul coboară pe pământ datorită exuberanţei vegetaţiei, este bine să se bea pelin, iar roua căzută seara prinde bine fânului.
În fiecare an, de 1 Mai, românii sărbătoresc Armindenul, una dintre cele mai complexe sărbători din calendarul popular românesc, cu multiple semnificaţii. Armindenul este considerat protectorul vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, viilor şi livezilor, precum şi al oamenilor.
Numeroase obiceiuri păstrate de sute de ani revin în viaţa oamenilor la fiecare sărbătoare importantă. Tradiţiile populare spun că în prima zi de Paşte fetele trebuie să se spele pe faţă cu apă în care au pus un ou roşu, bănuţi şi busuioc. Alte vorbe din popor spun că astăzi se ciocnesc ouăle, dar nu se mănâncă.
Obiceiuri populare la nuntă. Secolul vitezei, al tehnologiei şi schimbărilor rapide nu înseamnă ruperea totală de tradiţii, o parte din acestea, cum sunt obiceiurile de nuntă, păstrându-se şi în prezent.
În cea de-a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir creştin condamnat la moarte de autorităţile iudaice din Ierusalim. Numele lui este de origine grecească - Stephanos - şi înseamnă „coroană“, „ghirlandă“, „cunună“.
Credincioşii ortodocşi sărbătoresc, miercuri, Schimbarea la Faţă a Domnului, socotită zi de hotar pentru vară. Considerată una dintre marile sărbători ale creştinismului, sărbătoarea are o serie de semnificaţii. Pe 6 august nu e bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de cineva, că aşa vei fi tot anul.
Zilele schimbatoare de la începutul lunii martie sunt puse în popor pe seama Babei Dochia, cea care îşi scutură din când în când cojoacele de ploaie sau omăt. Tradiţia populară spune că, începând cu data de 1 şi până pe 9 martie se alege o zi sau o babă, care va anticipa starea de spirit, norocul şi predispoziţia fiecăruia, până anul viitor.
De Sfântul Dumitru, în tradiţia populară există credinţa că în această zi căldura intră în pământ, iar gerul începe să-şi arate colţii. Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele.
Sute de artişti populari din tot judeţul au venit să îi colinde pe braşoveni, sâmbătă şi duminică, la Centrul Cultural Reduta.
Zeci de meșteri populari veniți la Bâlciul Olarilor de la Iurceni și-au expus în zadar vasele din ceramică lucrate manual, pentru că vizitatorii n-au avut cu ce să le cumpere. Artizanii veniți din toate colțurile țării au vândut mai puține oale și alte obiecte de lut decât s-au așteptat.
Prognoza meteo: Când scăpăm de valul de frig. Ce fenomene se anunţă până la Paşte
Concedieri masive la una dintre marile companii de stat: 1.400 de oameni vor fi daţi afară până la sfârşitul anului. Salariile scad cu doar câţiva lei
România, fruntaşă sau codaşă la vaccinare? Toţi au dreptate! Depinde la ce te raportezi
Oficial. Florin Cîţu l-a revocat pe Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. Cine va asigura interimatul
Vlad Voiculescu: Bucureştiul nu se carantinează de Paşti. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale guvernului nu se schimbă
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu