În urmă cu 325 de ani, la doi ani după terminarea bisericii mari a Mănăstirii Hurezi de la Romanii de Sus (Horezu), Maria Doamna, soţia voievodului Constantin Brâncoveanu începea lucrările de construire a Bolniţei cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Într-o toamnă, îmi amintesc bine, întorcându-mă la Slătioara de la Bistriţa Olteană, în pădurea dinaintea căreia se petrecuse primul Festival de Artă şi Cultură Romano, tulburat de bogăţia spiritualităţii unei etnii care se ambiţionase la iniţiativa liderului ei să-şi dezvăluie valorile identitare atât de bogate, m-am oprit o clipă la Hurezi, în marginea platoului care adăposteşte de zeci de ani Târgul Ceramicii de Hurezi.
Într-un raport al Comisiei Monumentelor Istorice de la 1882, publicat în presa vremii, se vorbeşte în detaliu despre magnifica Mănăstirea Horezu din Vâlcea.
O fundaţie a realizat în cadrul unui proiect finanţat de Ministerul Culturii, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, un scurt documentar cu un monument istoric inclus pe lista UNESCO - Mănăstirea Horezu, din judeţul Vâlcea.
Istoricul Adrian Cioroianu a povestit de curând, la Râmnicu Vâlcea, cu ocazia găzduirii în acest oraş a „Zilei Diplomaţiei Româneşti”, motivul pentru care domnitorul Constantin Brâncoveanu nu a fost înmormântat în Horezu-Vâlcea, unde şi-a dorit, ci la Bucureşti.
Vâlcea este un judeţ extrem de ofertant când vine vorba despre denumiri haioase sau ciudate de locuri şi localităţi. De la Măciuca, Mădulari sau Muereasca, la Căciulata, Vaideeni sau Hurezi, toate au în spate câte o poveste interesantă.
O veste bună: începând din iulie 2017, România are un obiectiv în plus pe lista Patrimoniului UNESCO ‒ al 8-lea, faţă de cele 7 de până acum. O parte dintre codrii seculari ai României intră pe lista Patrimoniului Mondial şi vor fi mai bine apăraţi de lege. Oare?
Târgul Hurezilor, ocrotit de înaltele culmi ale Căpăţânii, din Oltenia de sub munte, e azi singurul din România care se mândreşte cu două branduri mondiale, recunoscute UNESCO, celebra Mănăstire brâncovenească de la Hurezi şi acum, pentru prima dată investită cu un blazon nobiliar, Ceramica de Hurezi, cu nu mai puţin vestitul ei Cocoş simbol, totodată creştin dar şi al vitalităţii şi bărbaţiei şi voiniciei şi vredniciei olteneşti.
În copilăria mea, petrecută la începutul anilor ’30 ai veacului trecut, nu era cine ştie ce de mirare să-l vezi pe Gheorghe Răţoi care avea să se apropie bine de sută şi să intre în mileniul despre care s-a spus că ori va fi al credinţei, ori nu va fi deloc, venind de la târg, de la Hurezi, care se ţinea şi atunci sâmbăta, cocoşat sub văcălia unui coşciug nou-nouţ ce se cumpănea pe creştetul capului său ţinut
Ea este foarte afectată, plânge şi se roagă toată ziua şi vorbeşte foarte puţin cu măicuţele din mănăstire. O mătuşă a măicuţei o sună adesea pe mama copilei şi se interesează de soarta copilei rănite, care desenează locul tragediei.
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare