Cercetătorul Marius Rotar de la Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia pune, în această perioadă, o întrebare care n-a fost deloc pusă în România în contextul pandemiei cu noul coronavirus cu referire la situaţia în care sistemul funerar de la noi este pregătit sau nu să facă faţă acestei situaţii.
Hotărârea privind incinerarea trupului neînsufleţit al cunoscutei prezentatoarei de televiziune Cristina Ţopescu readuce subiectul în centrul atenţiei opiniei publice. Datele arată că 0,55% din decedaţii din România sunt incineraţi.
Numărul incinerărilor în România a cunoscut anul trecut cea mai importantă creştere din ultimele decenii. Adepţii cremaţiunii au lansat recent şi serviciul de protecţie funerară.
Incinerarea cunoscutului realizator de emisiuni radio şi TV Andrei Gheorghe readuce subiectul în centrul atenţiei opiniei publice. Datele arată că 0,42% din decedaţii din România sunt incineraţi.
Românii privesc cu multă reticenţă fenomenul incinerării deşi el există în ţară de câteva decenii, iar în ultimii ani au fost înfiinţate crematorii în alte două oraşe în afara Bucureştiului.
Universitarul ardelean Marius Rotar, autorul primei cărţi despre cremaţiune din România, povesteşte, într-un interviu pentru ”Adevărul”, de unde vine numele de incinerare, cine a practicat-o şi ce formă a căpătat ea în ţara noastră.
Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, spune că biserica, şcoala şi părinţii, toată comunitatea ar trebui să facă mai multe pentru tineri şi nu ar trebui să se limiteze doar să-i critice, ci să-i şi ajute.
Cercetătorul Marius Rotar, autorul primei cărţi despre incinerare din România, spune că biserica acceptă greu orice noutate ce ţine de evoluţia societăţii. Dă ca exemplu undele radio care, iniţial, erau considerate o „lucrare diavolească“.
Recentul caz al mamei prezentatorului de televiziune Leonard Miron aduce, din nou, în atenţia publicului, ideea de cremaţiune. Doamna, a cărei dorinţă era să fie incinerată, a fost înmormântată de fiul acesteia căruia i-a fost frică „de gura lumii“.
Braşovul, Sibiul şi Clujul sunt oraşele din Transilvania ai căror locuitori au optat să fie incineraţi din 1994 încoace, în cei 20 de ani de când există crematoriul Vitan Bârzeşti din Bucureşti.
Preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România, cercetătorul Marius Rotar de la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, povesteşte, într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“, că un loc de veci, fără cheltuielile legate de înmormântare şi masa de după, ajunge în Cluj şi la 4.000 de euro, o sumă colosală.
Asociaţia Cremationistă Amurg din România, singura de acest fel din ţară, a făcut o analiză a impactului pe care l-a avut cazul Nicolaescu asupra incinerării. Deşi se aştepta ca numărul celor care să opteze să fie incineraţi să crească, acesta a scăzut în 2013 faţă de 2012.
Preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România, universitarul Marius Rotar, spune că este mare nevoie de o lege care să reglementeze înmormântările.
Conducerea Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România susţine că e prima dată când, în ţară, se recunoaşte oficial că există o problemă a locurilor de veci.
Asociaţia Cremaţionistă Amurg anunţă că va acorda o bursă în valoare de 500 de lei unui student din Republica Moldova care învaţă la o universitate din România. Bursa se acordă pentru a marca aniversarea a 130 de ani de la naşterea arhimandritului Calinic I. Popp Şerboianu, primul preot ortodox susţinăptor al incinerării. Studenţii care optează pentru bursă nu trebuie să creadă în practica incinerării ori să devină membrii ai asociaţiei.
Universitarul ardelean Marius Rotar, autorul primei cărţi despre incinerare din ţară, spune că e surprins de reacţia Bisericii Ortodoxe Române faţă de documentarul difuzat de BBC şi susţine că BOR blamează tot ce nu îi convine şi, deşi avem, multe biserici, românii nu sunt fericiţi şi se lamenteze.
Universitarul Marius Rotar, cel care a scris prima carte despre incinerare din România, a lansat recent o piesă despre cremaţiune inspirată din marşul funebru a lui Chopin. Melodia a fost compusă de acesta împreună cu Marius Bob de la Bere Gratis şi Călin Paraschiv de la formaţia Necrovile.
Universitarul ardelean Marius Rotar a scris pe site-ul Asociaţiei Cremaţioniste din România „Amurg“ că este surprins de schimbarea bruscă de atitudine a surorii regretatului regizor Sergiu Nicolaescu care, în ianuarie, susţinea vehement ca dorinţa fratelui său de a fi incinerat să fie respectată, iar acum spune exact opusul. Rotar consideră că a crede într-o idee înseamnă asumarea ei totală, şi nu asumarea unor decibeli.
Medicii sunt revoltaţi: „Ştiţi cum stau viii cu oxigen cu morţii lângă ei?“. Decizia luată de Arafat „arată ori incompetenţă, ori faptul că a răspuns la o comandă”
Psihiatru, despre circul Dianei Şoşoacă la „Marius Nasta”: Se caţără pe cadavrele pe care insistă să le filmeze. Nu are pic de umanitate
Ultima modă: Sufrageria transformată în ATI. Românii infectaţi în stare gravă se tratează acasă de COVID-19. Tratamentul poate ucide
Scandal după decesul unei tinere însărcinate, infectată cu SARS-CoV-2. Spitalul din Satu Mare, apărat de mascaţi
Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie: Este un moment absolut critic. Carantina este obligatorie în Bucureşti şi Ilfov
Prognoza meteo: Un ciclon puternic loveşte România. Unde sunt aşteptate ninsori
Legendarul Morgan Freeman, din „Închisoarea îngerilor“, pe urmele celor mai spectaculoase evadări: „Am fost în închisoare o dată“ INTERVIU EXCLUSIV
Imagini greu de privit dintr-o intervenţie SMURD la o pacientă cu o formă gravă de COVID: „Nu mai am aer!” VIDEO
Previziunile unui cunoscut medic despre valul 4. Când se va potoli şi de ce avem atât de multe cazuri grave
PSD şi USR pun condiţii grele pentru
susţinerea noului Guvern: creşteri de salarii, pensii şi alocaţii vs. modificarea noului PNDL şi depolitizarea CA-urilor