Articole scrise de Dinu Săraru

Sunt peste două luni de când la poalele Olteniei de sub munte, surprins de Starea de Urgenţă şi de ambiguitatea Alertei maxime, stau cu frica lui Dumnezeu mai întâi şi, respectând conştiincios măsurile şi rigorile, câte s-au impus, cele din urmă, une...

Venind ca de obicei la Slătioara să mă aflu acasă de Buna Vestire, am fost luat şi eu prin surprindere de recunoaşterea pandemiei şi de rigorile Stării de Urgenţă şi, astfel, matusalemic fiind, am rămas aici, obligat, împresurat peste frumuseţile izb...

Un gorjean împătimit de cultură şi, cu deosebire, într-atât de plastica noastră de astăzi, pictură, sculptură, grafică, ilustraţie de carte, încât şi-a transformat fermecătoarea casă părintească cu cerdac oltenesc înalt şi stâlpi sculptaţi ca nişte b...

De când mă ştiu, şi sunt aproape 90 de ani, de Buna Vestire, venind parcă să împlinească legea scrisă în Calendarul Ţăranului român, întocmit de savantul Ion Ghinoiu, la Slătioara,

S-a stins ca o lumânare de ceară curată la Madrid, unde se afla la copiii săi, emigranţi, în căutarea plină de speranţă a sănătăţii în urma unei boli neiertătoare la care s-a adăugat şi cumplitul virus:

Noaptea care a urmat primei zile a Sfintelor Paşti a înmiresmat cuprinsul grădinii mele, pînă atunci dominat de parfumul florilor de cireş, cu adierea suavă dulce-amară a ierbii fragede care izbucnise spre dimineaţă, după un început de ploaie fugară....

Azi, odată cu Vinerea Prohodului se încheie şi Săptămâna Patimilor, simbolic pregătind anume cu înţeles biblic, dar şi de data aceasta contemporan cu simţămintele noastre, Învierea şi parcă niciodată n-am trăit eu mai viu, mai adânc, mai dureros, mai...

... pentru că atunci când eu am ajuns în Bucureşti, şi la liceu, şi în primul an de reporter la Radio, unde m-am bucurat de prietenia solidară a unei colege de redacţie bucureştence, eram îmbrăcat în haine de dimie săină – maronie -, ţesută în război...

Ajuns la Slătioara intenţionat ca să fiu cât mai aproape de cerul meu şi de stelele mele şi de sufletul meu şi, astfel, de pământul meu pe care am fost zămislit, am izbutit să petrec în trei zile la rând o iarnă cu o ninsoare şi cu un viscol care să ...

A apărut cu binecuvântarea şi sub prestigioasa, devotata, profesionista şi exigenta îngrijire a Înaltpreasfinţiei sale, dr. Varsanufie,  arhiepiscopul Râmnicului, într-o înfăţişare editorială de sărbătoare, cu nerăbdare aşteptată, dar şi răsplătită p...

S-a stins, la începutul acestei capricioase săptămâni primăvăratice, o stea de aur din constelaţia strălucitoare care a făcut, la sfârşit de veac al XX-lea, gloria ”Fenomenului Sărindar” şi a avangardistului Teatru Foarte Mic, Carmen Galin....

Vremea şi vremurile scot uneori din „uitare“ opere literare şi, în general, artistice, proiectându-le pe fundalul acestor vremuri şi iată, pe fundalul vremurilor de azi, cu o trimitere la evenimentele actualităţii, nu numai nebănuită, dar şi cu virtu...

Şi anul acesta, sperând cu timiditate şi cu teamă şi cu nelinişte să fie un an bun, şi anul acesta primăvara a venit firesc şi nădăjduitor cu 1 Martie, o zi luminoasă cu soare în mai toată ţara şi cu florile primăverii înflorite mai peste tot, la tim...

Sub titlul „În cercul marelui balans”, Nicolae Croitoru se înfăţisează la editura Niculescu în condiţii grafice de excepţie cu cea de-a treia carte, cu adevărat rară, şi fermecătoare metaforic, o exigentă selecţie de poezie filosofică, ilustrată feri...

Venită pentru câteva zile de dincolo de oceanul Atlantic, o foarte bună prietenă, specialistă în relaţii internaţionale, dar şi în cultura indiană, consacrată de un doctorat anume, precum şi în istoria şi cultura române, şi aici cu un doctorat, Kiki ...

La 1 septembrie 1944 moare marele romancier al ţărănimii şi creator al romanului modern românesc: Ion şi Răscoala şi Pădurea Spânzuraţilor.

Dându-mi peste cap toate pronosticurile privind starea vremii pe care chiar şi meteorologii nu o mai pot prevedea decât pe durate scurte, care vin să justifice încălzirea globală, când nu mai credeam că seceta ar mai favoriza înmuguririle arbuştilor ...

Ca ultimul ţăran din Slătioara, după Sfântul Ion, nu mai am răbdare cu iarna. Din copilărie şi până mai deunăzi, m-am luptat în nădejdea mea ţărănească cu ambiţia anotimpului alb de a ţine pământul nostru sub viscole şi sub zăpezi şi troiene până din...

Am scris, cum bine se ştie, în Flacăra lui Adrian Păunescu, de pe timpuri, foarte mulţi ani la rând o rubrică intitulată Opinia unui alegător, rubrică suspendată prin 1984, mi se pare, după apariţia tabletei intitulată „Forţa prostiei I”, care a dete...

S-a stins din viaţă în dimineaţa zilei de marţi, 4 ianuarie, când îşi propusese, ca de obicei, să vină la Academia Oamenilor de Ştiinţă, al cărei preşedinte de onoare fondator era, Prof. univ. Dr. H.C. chirurg cardiovascular VASILE CÂNDEA, membru tit...

În urmă cu doar două zile şi-a încheiat o scurtă vacanţă de Crăciun şi de Anul Nou, după 17 ani, la bunici, la Lereşti, în Argeş, Miguel Gane, cel care este considerat azi poetul cel mai citit al limbii şi literaturii spaniole contemporane, începând ...

Am scris primul meu roman, publicându-l în foileton în paginile revistei Flacăra lui Adrian Păunescu. Când am publicat primul foileton, nu aveam scrise decât acele şapte prime pagini, cât îmi permitea spaţiul revistei, şi care se terminau cu anunţul ...

Vârsta matusalemică, dar şi vremea, recunosc, m-au împiedicat, cât aş fi dorit şi cât a fost ambiţia mea, să răspund prieteneşte invitaţii a lui Tudor Gheorghe, de a fi martor şi, cum intenţionam eu, Cronicar, al recentului său spectacol de la Sala P...

O scurtă vacanţă la Slătioara, dictată mai ales de împrejurări domestice, ţinând de o iluzie de gospodărie, dar presantă, cum a fost nevoia de a înlocui câteva zeci de şindrile de brad din vârful foarte înalt al casei, cum se făceau pe timpuri, m-a a...

Azi, când citiţi aceste rânduri şi este 13 decembrie, la Slătioara bruma ţine încă loc de zăpadă. A nins de curând până spre poalele munţilor Căpăţânii din Oltenia de sub munte şi, bieînţeles, şi la Rânca. Nu mai văd de la o vreme zăpada, decât în fr...

Aşadar, un dar de Moş Nicolae, o carte atât de frumoasă, dedicată ,,Totuşi toamnei" şi inspirată de marea poezie de iubire a marelui poet Adrian Păunescu, editată ca un obiect de artă, de păstrat mereu pe noptieră, aproape de visurile frumoase pe car...

În această vreme cu ploi reci şi igrasioase şi mocirloase şi cerul întunecat şi jos, apăsător, o vreme care parcă împâcleşte minţile şi tulbură vederea, cu ameninţări cu sloată şi cioburi de gheaţă, culmea, tocmai acum încolţesc iute ca semănăturile ...

Identitatea Olteniei de sub munte – o ,,ţară" – mai mică în Bănatul Olteniei, la rândul ei identitară şi cu drapel şi cu Ban (conducător voievodal), alcătuind şi azi, identitară, împreună cu Muntenia, ceea ce s-a numit Ţara Românească – aşadar, ident...

Împlinise bine peste 80 de ani când făcuse ,,toate războaiele", din care şi apucase două mondiale, pe primul făcut la rând flăcău, când trebuia să amâne şi nunta ca să se întoarcă acasă veteran şi se apucase grăbit de copii – şase la număr -  al doil...

„Tatăl viilor şi al vinului“ – iată renumele cu care a intrat în legendă un mare om, un mare agronom, un mare viticultor, stins din viaţă zilele trecute la 93 de ani şi jumătate, când încă mai conducea - cu doar trei săptămâni în urmă - o maşină, ca ...

O conferinţă susţinută cu prilejul Festivalului Naţional de Teatru de către Silviu Purcărete, după Cătălina Buzoianu cel mai inspirat şi rezonant internaţional regizor român din ultimii 50 de ani, îi prilejuieşte acestuia amintirea slujirii ”fenomenu...

Într-un comentariu de cititor din subsolul articolului „Incredibil şi inacceptabil“, publicat de academicianul celebru Eugen Mihăescu în Cotidianul, un fel de Nae Girimea, şi frizer şi sufirug şi spiţer, pe care l-aş numi „Excelenţa sa“ Sfertodoctul,...

În sfârşit, se cuvine să ne apropiem şi de comparaţia propusă între testamentul lăsat de Societatea Dramatică şi ziua de azi a Naţionalului....