Articole scrise de Deutsche Welle

PSD ar fi „câştigat lupta de idei”, scria recent un observator altfel avizat. În fapt, partidul învingător s-a văzut pus pe butuci de propriul său lider. Va dura mult să se refacă.

Igor Dodon a fost învestit vineri în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova în cadrul unei şedinţe comune a minorităţii deputaţilor aleşi şi a unui judecător al Curţii Constituţionale.

Nu ştiu lideri PSD-işti români care să nu fi avut mari defecte. Puţini s-au dovedit însă la fel de aroganţi ca Liviu Dragnea. Or, de această dată câştigătorul alegerilor pare s-o fi făcut lată rău.

Tentaţia de a fi bun cu orice preţ, dacă e ieftin să fii, nu ocoleşte nici subiectele serioase. „Cine-i de vină pentru atentatul de la Berlin? Şi cât valorează o viaţă de neamţ? Mai mult sau mai puţin decât a unui sirian?” – se întreba, recent, o bun...

De ce oare suntem necruţători cu reprezentanţii unor partide, ai presei ori justiţiei independente, dar doldora de înţelegere, milă şi bunăvoinţă faţă de penali şi de propensiunea de a-i vota?

La fel ca în fiecare an electoral, am auzit nenumărate îndemnuri adresate tinerilor de a merge la vot, dar în acelaşi timp lipseşte complet orice reflecţie asupra condiţiei concrete a electoratului tânăr.

Lista care urmează e cuprinzătoare, poate chiar globală. Completă însă nu-i. Concomitent, mai are un neajuns major. Doare. Pe mine, cel puţin. Dar nu e un apel la pasivitate, depresie ori fatalism. Dimpotrivă.

Mi-e greu să admit uralele învingătorilor, ca şi lamentările ori imprecaţiile celor învinşi. „România”, aud, „i-a votat pe hoţi, nemernici şi corupţi, pe tălhari şi penali”.

UE doreşte să încurajeze adulţii tineri fără ocupaţie să opteze pentru programele de voluntariat. Pe 7 decembrie a fost lansat Corpul European de Solidaritate. Un proiect imatur, susţin criticii.

Am avertizat contra unor salvaţionisme gen USR. Am criticat blatismul PNList. Şi totuşi, i-aş vota. Căci îl sprijină pe un premier ce dispune de virtutea supremă a unui lider. Care nu e isteţimea. Ci curajul, întemeiat pe modestie şi patriotism.

Nici rezultatul scrutinului austriac, deşi a dat câştig de cauză unui ecologist, nu poate linişti spiritele într-o Europă aflată în degringoladă şi descompunere accelerată. Nici România nu-i la adăpost de mari probleme.

Un ministru german a înnebunit Comisia Europeană cu un proiect de lege nefezabil de introducere a vignietei. Bruxelles-ul s-a răzbunat cu un compromis care face nerentabilă întreaga afacere, arată Barbara Wesel.

François Fillon ar putea învinge „Frontul Naţional” la alegeri. Candidatul conservator, care întruchipează o alunecare spre dreapta în Franţa, va fi un partener dificil pentru Germania şi Europa, crede Barbara Wesel.

Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie care solicită Comisiei crearea unei forţe mediatice pentru contracarea propagandei ruseşti şi a celei ISIS în cadrul UE şi în ţările Parteneriatului Estic.

Reputatul jurnalist al Dilemei Vechi, Mircea Vasilescu, s-a întrebat, în titlul unui articol pe cât de prizat pe atât de inteligent „ce nu e bine”, oare, „cu Moise Guran”.

O amplă neînţelegere morală, juridică şi politica însoţeşte controversa privind prezumtivele „5% plagiat„ care i se reproşează tezei de doctorat a şefei DNA.

Am auzit de multe ori că educaţia este o prioritate, dar declaraţiile au fost demagogice sau au presupus ceva diferit, cum ar fi investiţiile materiale în dotări sau salariile personalului didactic.

Tot mai precară, tot mai supusă provocărilor şi incertă în raport cu un viitor situat sub semnul populismului dezlănţuit, libertatea ne obligă la alegeri dificile. Cum anume să le facem, spre a salva democraţia?

Candidatul care a spus că va denunţa Acordul de Asociere cu UE şi va federaliza Republica Moldova (cu păstrarea armatei ruse pe teritoriul naţional) a învins în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Moldova.

După şocurile cauzate de Brexit şi triumful lui Trump, multă lume din Franţa se întreabă dacă ţara lor va furniza următoarea surpriză electorală.

Conciliantul discurs inaugural al preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, nu e singura surpriză majoră a istoricei zile de 9 noiembrie. După ce şocul se va resorbi, se vor înţelege mai clar valenţele unei victorii care a amuţit elita amer...

Au mai rămas 6 zile până la turul decisiv al alegerilor din Moldova. Candidatul pro-moscovit încearcă să pluseze electoral în raport cu Maia Sandu, candidat comun al forţelor anti-oligarhice, prin minciuni crase.

Pentru prima dată după 20 de ani, o instituţie oficială a statului confirmă versiunea populară asupra Revoluţiei române, aceea care fusese mereu cenzurată ca formă de subversiune.

Ce poate depăşi oroarea unui preşedinte cu accese de intoleranţă? O preşedintă răsplătind o nouă elită rinocerizată, care, spre a-l evita pe liderul populist, nu se rezumă s-o voteze, ci vrea să desfiinţeze democraţia.

Vă veţi întreba, după acest mirific prim tur al alegerilor prezidenţiale moldovene, ce-ar fi de sărbătorit, dacă Igor Dodon conduce copios, cu 10 puncte procentuale, dincolo de existenţa unui scrutin de balotaj?

Într-un interviu acordat ziarului Adevărul, preşedintele Klaus Iohannis revine asupra unui subiect care creează tensiuni puternice în societatea românească: căsătoriile homosexuale.

Primele alegeri prezidenţiale directe din ultimul deceniu şi jumătate vor avea loc duminică în Republica Moldova. Alegătorii, pe cine vor îmbrăţişa? Pe Maia Sandu? Pe Igor Dodon? Oare de ce, dincolo de falimentul „proeuropenilor” e cel din urmă popul...

Poate fi explicată emigraţia masivă a românilor numai prin condiţiile economice şi politice generale? În ciuda unei îmbunătăţiri progresive a nivelului de trai, rata emigraţiei continuă să crească cu 7,3% pe an.

Ce înseamnă riposta preşedintelui în chestiunea modificării constituţiei? N-a făcut-o Iohannis de oaie cu refuzul său de a gira revendicările de sancţionare a familiei tradiţionale?

În România, Moldova, SUA se apropie alegerile. Pe cine suţinem şi cum anume o facem depinde în bună măsură nu doar de informaţiile de care dispunem, ci şi de inteligenţa inimilor noastre.

S-ar spune că, plecat de la Hobiţa, Brâncuşi nu se putea întoarce decât în decor rural şi că modernismul românesc nu va fi fost decât o paranteză în lunga curgere a eternităţii satului.

Comicii şi evreii sunt prima ţintă a dictatorilor şi mardeiaşilor sau ucigaşilor lor. Urmează profesorii cinstiţi. Precum şi jurnaliştii care nici proşti nu-s, nici nu se lasă cumpăraţi. În fine, miniştri când fac treabă.

Cine a ciulit bine urechile duminică seara a putut percepe cu siguranţă râsete de bucurie în clădirea Comisiei Europene de la Bruxelles. Bineînţeles că şi un referendum valid nu ar fi influenţat prea mult politica europeană faţă de refugiaţi, dar aşa...