Articole scrise de Deutsche Welle

Autorităţile slovace vor să ia măsuri împotriva „criminalităţii comise de romi“. Unii cred însă că acţiunile guvernului sunt discriminatorii faţă de minoritatea romă.

Nu, cancelara nu are deloc de gând să renunţe. Şi da, Angela Merkel vrea să guverneze tot mandatul, aşadar patru ani, după cum a dat ea asigurări în emisiunea „Berlin direkt“, la postul public de televiziune ZDF.

Contracandidaţii lui Putin la prezidenţialele din Rusia sunt foarte diferiţi. Şi totuşi au ceva în comun: nici măcar o şansă de a ieşi învingători.

Într-un ceas astral al cinstei, Parlamentul European a devenit scena unei puternice pledoarii pentru libertate, civism şi democraţie şi a unei memorabile celebrări a adevărului ocultat de vuvuzelele coaliţiei PSD-ALDE.

La Berlin nu iese fum alb pe coş, ca la Vatican. Dar de aşteptat ca pe sfintele moaşte tot au aşteptat noul guvern german şi autohtonii, şi întreaga Europă, inclusiv cea de est, ba chiar şi mapamondul. Ce ne-aduce?...

Potrivit unor studii recente, ţările foste comuniste au motive întemeiate să respingă argumentaţia occidentală potrivit căreia fondurile structurale trebuie condiţionate de acceptarea „valorilor europene”.

Marea problemă a mediului politic românesc când vine vorba despre practicile necinstite ale companiilor occidentale este lipsa sa de credibilitate. Pe un fond corupt, totul devine indistinct şi neverosimil.

Republica Moldova se îndepărtează de democraţie cu paşi mari. Pentru prima dată în istoria clasamentului „Democracy Index”, Moldova este retrogradată până la statutul de ţară cu „regim hibrid”.

De când se ştiu, serviciile sunt un subiect delicat în România. Mai nou, au devenit unul mai fierbinte decât castana pe care băieţii cu ochi albaştri şi stăpânii lor mafioţi obişnuiesc s-o scoată din foc cu mâna altuia.

Cui i se datorează proba eşecului democratizării şi europenizării României, care este guvernul Dăncilă? Lui Dragnea? Partidului său? Nelustraţiei? Formelor fără fond? Elitelor româneşti? Celor europene?

Ne e teamă să tragem concluziile. Dar ştim din istorie că o lume inaptă să-şi producă elita conducătoare se îndreaptă vertiginos către pierderea libertăţilor politice.

De noul guvern şi, nu în ultimul rând, de emblematicul său ministru al Educaţiei, ca şi de rectorii care-l susţin se spun câte în lună şi în stele. Dar ce înseamnă, de fapt, acest ministru? Dar acest guvern?

Dacă-l plângem pe Neagu Djuvara, ştim, oare, de ce? Realizăm ce ne-a durut, poate, mai mult decât orice, la moartea regelui? Avem motive să ne îndolieze dispariţia dintre noi a unei tot mai rare calităţi.

Aroganţa dregătorilor români şi nesimţirea susţinătorilor lor au atins cote paroxistice. Aparenta nebunie are sistem. D-zeu nu bate însă cu bâta. Le ia minţile celor pe care vrea să-i piardă. Sau le-mpietreşte inima.

Varii erori şi dezinformări au strâmbat percepţia dimensiunii, impactului, încadrării istorice şi urmărilor utile ale protestelor româneşti. E bine să fie, pe cât posibil, îndreptată. Şi e nevoie de politizarea străzii....

Toate frământările politice la care asistăm au ca miză în primul rând întinderea prerogativelor DNA şi SRI. Curtea începe să judece contestaţiile la legile justiţiei. Sâmbătă seara, o mulţime de oameni fuseseră mobilizaţi să protesteze inclusiv împot...

Ce efect vor avea demonstraţiile de la 20 ianuarie asupra situaţiei politice din România? Depinde de PSD. Care pentru protestatari e „ciuma roşie“. Se va deştepta Partidul? Dar cum să speri în ameliorarea unei molime?

Laudele recoltate de Iohannis din partea fanilor lui Dragnea nu merită atenţie. Ei ce să facă? Să-l huiduie pe şeful statului? Hoţii se bucură, desigur. Ceea ce nu surprinde. Preşedintele, însă, a dat un rateu major.

Problema de fond este că, exceptând subiectul justiţiei, opoziţia nu a propus nicio alternativă de natură să merite preţul unei crize politice.

Există numeroase manii. Una pare să fi rămas neclasificată. E teleormania. E o tulburare afectivă ce intră în faze acute undeva la nord de Dunăre şi sud de Carpaţi din 6 în 6 luni, când provoacă modificări dramatice....

De ce a trebuit dat afară în răstimp de un an şi al doilea premier şi aruncată ţara în haos înaintea vizitei premierului nipon? Pentru că şeful PSD Dragnea vrea toată puterea. Şi o vrea acum.

Dacă cineva mai aşteaptă ca premierul Tudose să revină asupra declaraţiei sale despre secui se înşală, căci replica e chiar o parte a strategiei sale.

Dezamăgit de o epocă pe care o consideră vomitivă, octogenarul Alain Delon afirmă că ar părăsi această lume fără vreun regret. Îl înţeleg. Dar ce singur a ajuns să fie! Ce solitar e fostul june prim al filmului francez!

Vechea Europă a descoperit recent că e bolnavă rău. Iar boala se numeşte antisemitism. Ura faţă de evrei a luat în vest proporţii alarmante chiar şi pentru observatori placizi. Iar antidotul perfect nu se întrevede. Iar cel propus în disperare de cau...

Oare de câte picături mai e nevoie ca să se umple paharul răbdării premierului cu secretara de la Interne? Dar amara cupă a celei româneşti? Şi de ce dăm vina pe sistem, dacă problema suntem noi?

Se simte nevoia unei alte politici în Europa, una care să considere Estul ca pe un partener egal, cu o viziune proprie legitimă asupra societăţii şi nu ca pe un răzvrătit împotriva Legii.

Acesta este unul dintre numeroasele motive imponderabile pentru care românii, la fel ca polonezii sau ungurii, se tem de „Europa“, agăţându-se de conservatorismul occidental acolo pe unde mai poate fi găsit.

Ştim prea bine că multe mobilizări civice au sfârşit în decepţie tocmai pentru că, la un moment dat, mesajul era deturnat sau preluat într-o direcţie care scăpa controlului cetăţenilor.

După ce Steve Bannon a acuzat familia lui Trump, acesta nu a ezitat să rupă relaţia cu el. Lucru care va avea consecinţe serioase asupra cursului politic al preşedintelui şi al republicanilor, e de părere Martin Muno.

La Ceauşescu erau „agenturili“. Inamicul public nr. 1, la Dragnea, e statul paralel, cot la cot cu ambasadori „neinformaţi“. La iranieni „străinătatea şi grupări inamice străine“. Nimic nou sub soare? Parcă doar Trump....

Cancelara Angela Merkel, care conduce Germania de 12 ani, se află într-o situaţie delicată după eşuarea negocierilor de până acum pentru formarea guvernului. Un sondaj ar indica şi că ea nu îi mai convinge pe germani.

Unde se găseşte România în acest final de an? E relativ simplu de localizat. Sub Dragnea şi Tăriceanu a realunecat în Absurdistan. Iar cu ai lor PSD-Iordache-Nicolicea-Nicolae-Bădălău ar putea ajunge chiar mai rău....

În timp ce americanii îşi oferă, sub Trump, înlesniri fiscale care le vor relansa economia, România îşi demontează statul de drept, iar Europa ia măsuri de accelerare a destrămării sale. UE riscă întoarcerea în 2004.