Articole scrise de Dan Caragea

De la vlădică până la opincă, românii vorbesc din ce în ce mai neîngrijit, mai nepăsător şi mai şubred limba maternă. Fenomenul ţine de o instrucţie precară, dar şi de absenţa modelelor culte din spaţiul comunicării publice (radio, televiziune, ziare...

Dacă în lumea cosmopolită românească din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, obiceiul „ceaiului de la ora cinci” aducea cu sine o nobilă distincţie britanică, Caragiale este, neîndoios, personalitatea care îl consacră lingvistic....

Deşi nu lipsesc mărturiile despre unele contacte culturale mai timpurii, Dimitrie Cantemir a rămas în conştiinţa naţională ca primul savant la care cultura orientală se contrabalansa armonic cu o închegată apetenţă apuseană. Şi tot prin el au pătruns...

George Călinescu îşi începea a sa „Istorie a literaturii române”, din 1941, cu o frază care pune răspicat problema atestării documentare a limbii române....

Ultimele zile au adus societăţii noastre recente multe momente de indignare şi dezbinare, dar şi câţiva termeni nu foarte circulanţi („eutanasiere”, „cianuri”…), a căror repetare până la saturaţie pare mai degrabă să întunece minţile decât să le limp...

De câte ori mă gândesc la influenţa italiană asupra limbii noastre, îmi apare în minte figura lui Ion Heliade-Rădulescu, omul de la care noi românii am învăţat atât calea cea bună a limbii literare unificate, dar şi prăpastia elucubraţiilor....

Este astăzi unanim acceptat faptul că peste stratul latin, adstratul slav este, fără umbră de tăgadă, cel mai semnificativ în fizionomia lexicală a limbii noastre până în veacul al XIX-lea....

Prezenţa timpurie a etnicilor germani în Transilvania, influenţa Austriei, dar şi contactul savant cu cultura germană ne-au lăsat, pe lângă bunele obiceiuri domestice şi morale, câteva sute de cuvinte de bază, din care unele sunt de neînlocuit....

În ciuda vicisitudinilor istorice, între atârnare şi neatârnare, Înalta Poartă nu ne-a strivit neamul, îngăduindu-i aşezarea, statul, dăinuirea credinţelor, religiei, obiceiurilor şi limbii. Chestiunea ţine de esenţa acestui imperiu mahomedan care nu...

După Bizanţ, ultimul val al influenţei greceşti, aşa cum arătam într-un text anterior, s-a resimţit, laolaltă cu cea turcă, în secolele XVI ‒ XVII şi, ulterior, de la începutul veacului următor până la sfârşitul domniilor fanariote (1711–1821). Acest...

Cam pe la 1100-1200 ar trebui situate începuturile pătrunderii influenţei maghiare o dată cu stăpânirea Transilvaniei de către unguri. Cred că e folositor să ştiţi că numele etnic maghiar este cel drept şi cel politic corect, pătrunderea lui fiind di...

Comparată cu limbile neolatine, româna îşi afirmă individualitatea atât prin elementele balcanice, cât şi prin trăsăturile slave. Multe sau puţine, acestea sunt structurante, adică ating gramatica, şi nu doar vocabularul, care apare îmbogăţit cu o „s...

Dintre toate seminţiile migratoare care ne-au călcat pământul, slavii (ultimii veniţi şi statorniciţi) au avut o înrâurire covârşitoare asupra populaţiilor romanizate de la sud şi de la nord de Dunăre....

Influenţa Greciei antice asupra culturii traco-dacice, dar mai ales asupra Romei, este de netăgăduit. Vocabulele greceşti pătrunse în latină şi apoi răspândite pretutindeni până unde s-a extins limba cuceritorilor romani sunt, în mod tradiţional, tra...

Astăzi public ultima parte a studiului despre relaţiile lingvistice primitive dintre română şi albaneză. Odată elucidată această situaţie, ne vom interoga asupra influenţelor greceşti, slave şi germanice....

Vom prezenta astăzi prima parte a unui text provocator. În puţine cuvinte, „unitatea lingvistică balcanică” nu ar avea nici un sens dacă limbile formate în acest spaţiu nu ar prezenta, în epoca de început, inventare lexicale şi trăsături gramaticale ...

Am convingerea, atât cât indigenţă datelor o permite, că matca, vatra sau cum doriţi să-i spunem, trebuie plasată la sud de Dunăre, cu dezvoltare înspre nord, fireşte, româna fiind o limbă balcano-carpatică....

Acesta este ultima intervenţie din această serie, în care am încercat, parcurgând mai multe teorii, să înţelegem unde putem fixa matca limbii noastre, ce întindere şi ce caracteristici lingvistice are....

După aproape douăzeci de ani de la actuala Constituţie, unde, în articolul 12, alineatul 1, se spune că: „Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu” (proporţiile...

Mai întâi, câteva din comentariile dumneavoastră: „Ceea ce s-a constatat şi datat aproape cu exactitate este faptul că limba latină a coloniştilor a preluat cuvinte din fondul dac formând apoi protoromâna....

Comentariile abundente la ultimul meu text, mă obligă, înainte de a continua, să fac o revizuire istorică (deşi au fost publicate destule), o „grea caznă” la care m-am băgat pentru a putea înţelege cărei ipoteze trebuie să-i asociam un anumit argumen...

Pentru cei care urmăresc acest blog, fiecare cu individualitatea şi convingerile lui, dar care îmi sunt foarte simpatici, doresc, înainte de a continua, să reiau o mărturisire: deşi nu sunt istoric, urmăresc cu interes mişcarea dacologică.

Dacă limba noastră este neîndoios neolatină, albia este totuşi geto-dacică, limba triburilor autohtone care coboară, la rândul lor, din traci şi din iliri.

A doua zi de Paşti, cu mintea cam răvăşită, am văzut pe Youtube două ore de pasionată, chiar încrâncenată pledoarie pentru ascendenţa exclusiv dacă (i.e. tracă) a poporului român.

Faţă de alte limbi, românii oscilează între Paşti şi Paşte. DEX-ul recomandă forma Paşti, ceea ce nu înseamnă că a doua formă ar fi incorectă. O simplă căutare pe Internet arată că există chiar un bun echilibru în privinţa uzului. Cel puţin în urări ...

De aproape de şaptezeci de ani, cultura românească a părăsit „istoria naturală” a dăinuirii netulburate, laolaltă, apărându-ne în minte, geografic şi valoric, împărţită, scindată între un afară şi un înăuntru.