Articole scrise de Dan Caragea

„Îi este foarte greu la şcoală“, spune mama (casieriţă, de 28 de ani). „Nu e atent şi se joacă tot timpul. E hiperactiv.” Tatăl (tehnician de calculatoare, de aceeaşi vârstă) adaugă: „Face pe avocatul tuturor, apărându-şi colegii mai ales când fac pr...

În prefaţa uneia din cărţile sale prin care îşi propunea să familiarizeze lumea cu teoria relativităţii, Einstein ne spune că el va urma povaţa lui L. Boltzmann, anume aceea de a lasă eleganţa stilului pe seama croitorilor şi cizmarilor şi de a urma ...

Dorin are 7 ani şi jumătate şi are o serie de probleme legate de învăţare, de interacţiunea cu colegii de clasă, cu învăţătoarea, dar şi cu părinţii. Aparent, l-am putea include, printre copiii hiperactivi. Mama povesteşte că situaţia familiei este m...

Dacă a arăta devine o altă faţetă a lui a ascunde, ne aflăm în faţa uneia din cele mai patologizante modalităţi de învăţare şi pe care o numim dezminţire. Dezminţirea este un mod de a arăta prin a ascunde, sau de a ascunde, deşi se arată. Să ne expli...

Părinţii cred că Aristiţa e „oligofrenă”, deşi nu mi-e clar cum au ajuns la o asemenea concluzie. Tatăl, de 28 de ani, lucrează pe un şantier, iar mama, de 27, e casnică. Se gândesc să plece la muncă în străinătate şi ar vrea să o lase pe Aristiţa cu...

După mai multe reflecţii „rău-famate” pe tema limbajului licenţios, cred că a venit vremea să ne ocupăm şi de nivelul elevat al limbii, la care, din păcate, ajung tot mai puţini concetăţeni.

Adela este mezina familiei. Familia este formată din tată, de 39 de ani, mamă, de 37, şi patru copii: Marta, Gabriela, Adela şi Valeriu. Cu excepţia fratelui, toate cele trei surori au probleme mai mari sau mai mici cu şcoala. Marta, sora cea mare, b...

Terapia psihopedagogică a apărut în Argentina, în anii ’70, sub numele de clinică psihopedagogică, sau, chiar mai simplu, psihopedagogie, extinzându-se ulterior în spaţiul latino-american, ca necesitate de a răspunde la problema concretă a insuccesul...

Nu mai miră pe nimeni faptul că toţi actorii implicaţi în analiza şi evaluarea sistemelor educative din ţările aşa-zis dezvoltate afirmă că insuccesul şcolar este fenomenul actual cel mai preocupant atât prin magnitudinea sa fără precedent, precum şi...

Într-o perspectiva interactivă, dificultăţile de învăţare sunt înţelese ca un fenomen în care apar o serie considerabilă de variabile atât de tip extrinsec, cât şi intrinsec, şi că interferenţa acestora nu poate fi analizată corect decât în cazuri şi...

Bănuiesc că marea masă a vorbitorilor a auzit sintagma „limbaj licenţios“ la televiziuni, când acestea sunt obligate să informeze despre un film sau program în raport cu categoria de vârsta sub care nu se recomandă vizionarea acestora.

În amfiteatrul de la etajul doi, al Facultăţii de Litere, Ioan Alexandru ţinea seara, în 1977, un curs insolit. Poetul tocmai tradusese în versuri „Cântarea cântărilor”, apărută în acel an, şi era cufundat în sublimul erotism biblic. Tema de bază era...

Precedentul articol era un preambul la una din cele mai usturătoare probleme ale contemporaneităţii: insuccesul şcolar (cronic şi generalizat)....

Mă gândesc tot mai mult, în ultima vreme, la insuccesul şcolar. Deşi este vorba de un fenomen universal, la o analiză mai atentă, eşecul este local, relativ şi ambiguu, o „afacere internă”, am zice. Am dedicat mulţi ani studiului acestei probleme şi ...

Intervenţia de faţă, ca şi cea precedentă, nu trebuie pusă pe seama insanităţii, nici a indecenţei autorului, cum pripit s-au grăbit să o facă unii comentatori. Aceştia s-au simţit insultaţi în convingerile lor pudice, considerând repulsive astfel de...

În studiul limbii şi în dicţionar, pudibonderia nu îşi are locul. Sunt numite cuvinte obscene, vulgare, triviale, tabuisme (de unii lexicografi străini). Adevărul este că a existat până nu demult, în cultura noastră oficială, o barieră de netrecut. C...

Este un termen uşor desuet, folosit, ca în franceză, pentru o „relaţie de rudenie, de dragoste sau de prietenie”, după cum ne spune DEX-ul. Putem spune: „legături de rudenie” sau „legături de prietenie”, dar semantismul este diferit când ne referim l...

„Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea literară română, devenită la 1 august 1867 Societatea academică română, iar în 1879 Academia Română.

De mai multe luni, Simona Halep se afirmă cu tot mai multă dârzenie în tenisul mondial. Am urmărit şi eu, amator al acestui sport, finala de ieri după-amiază de la Paris. Este bine să fim inimoşi, cu simţirea alături de marii sportivi, aşa cum se înt...

Nu ştiu ce ar trebui să înţelegem mai degrabă prin „toleranţă”: un sentiment, o stare de spirit, o judecată, o trăsătură de personalitate, o atitudine sau un comportament? Poate că „toleranţă”, sau opusul lui, „intoleranţa”, presupune întregul hexago...

INTIMITATE. Cuvântul este un derivat substantival cult din lat. „intimus”, din care provine „intim”. „Intimus” este forma de superlativ al adjectivului lat. „interior”, însemnând partea cea mai profundă, esenţa lucrurilor. În mod obişnuit, „intimitat...

Arătam anul trecut că în limba română cuvântul „Paşti” (sau „Paşte”) ne vine, cu acelaşi înţeles, din latinescul bisericesc „paschae” (pluralul lui „pascha”), care, la rândul său, provine din grecescul „pásha (Πάσχα)”, iar acesta din ebraicul: „pésah...

Bucureştenii, mari iubitori ai oraşului lor, cunosc prea bine Mănăstirea Antim, unul din cele mai de preţ locaşuri ale capitalei, dar tot mai puţini ştiu şi de ce îi spunem aşa....

Nu am putea vorbi despre manelism ca despre un nou mod de a fi, de a avea şi de a gândi în societatea românească, un modus vivendi, fără ca acesta să aibă şi o identitate lingvistică....

Definiţia argoului din DEX (2009) mi se pare învechită. În înţelegerea comună, fără modificări semnificative în ultimii şaizeci de ani, argoul este explicat, de pe de o parte, ca limbaj al unor categorii sociale marginale, un sociolect deci, iar, pe ...

Îi datorăm lui Nicolae Filimon prima descriere a „slujnicarului”, prototipul ridicat din lumea mahalalelor secolului al XIX-lea şi apărut din pricina „sărăciei vicioase şi marei lipse de cultură morală a unei părţi din junimea noastră.”...

Într-una din zilele trecute, am luat prânzul cu un tânăr amic care mi-a spus, după ce ne-am vărsat amândoi amarul nenorocii de a trăi vremurile pe care le trăim, că toate astea se întâmplă pentru că suntem „o ţară de cocalari şi de piţipoance”....

Cu două săptămâni în urmă, am publicat un text prin care, precum domnul Michel Serres în Franţa, îmi îndemnam conaţionalii la boicotarea limbii engleze....

Nu demult, un distins profesor francez de la Universitatea Stanford, Michel Serres, a lansat un apel francezilor de a boicota utilizarea abuzivă a limbii engleze în Franţa. Astfel, ori de câte ori apare o reclamă, în limba engleză, la un produs, el î...

Tot despre romgleză va fi vorba şi în acest articol, continuând lista nenecesarelor şi nefastelor împrumuturi, un inventar început săptămâna trecută, cu atât mai mult cu cât primim noi şi noi semnalări de la comentatorii noştri şi cărora le mulţumim ...

De când mă învârt prin lumea „experţilor”, am în fiecare zi ocazia să aud o limbă românească în care se fac, în mod abuziv şi iremediabil, calcuri din engleză. Despre romgleză, limba engleziţilor şi englezitelor, am mai pomenit, dar niciodată nu va f...

Fie că vrem, fie că nu vrem, limba română, ca orice limbă vie, îşi va continua parcursul istoric, de înnoire şi preschimbare, până în ziua morţii ultimului său vorbitor. Acest parcurs nu este un fenomen natural, independent de voinţa oamenilor, nu se...

Îmi amintesc cu o duioşie de anii de şcoală în care ascultam la radio emisiunea lui Al. Graur dedicată greşelilor de limbă. Nu eram singurul ascultător, fireşte, iar greşelile dezbătute acolo deveniseră, pentru mulţi, pretextul unui prestigios joc de...