Fenomen extrem de rar: o stea în formă de lacrimă şi partenera care o consumă.  Astronomii se aşteaptă la o supernovă masivă

FOTO: University of Warwick/Mark Garlick

Astronomii au descoperit o stea extrem de rară, în formă de lacrimă. Caracterul său neobişnuit este dat de faptul că are o stea parteneră, care se hrăneşte cu materia din corpul ei. Specialiştii susţin că în astfel de cazuri ambele stele explodează într-o supernova violentă, vizibilă în toată galaxia, relatează Live Science.

Astronomii sunt uimiţi de acest parteneriat. Acest sistem  stelar, numit HD265435, este unul dintre cele trei sisteme stelare binare cunoscute din univers şi cel mai apropiat de Pământ. Potrivit unui studiu publicat pe 12 iulie în revista Nature Astronomy, el va exploda într-o supernovă. 

Astfel de explozii au loc atunci când o stea pitică albă împarte o orbită cu o stea mai mare şi mai tânără, care mai are „combustibil”. Mică, dar masivă din punct de vedere gravitaţional, pitica albă devorează acest combustibil, atrăgând atât de multă materie, încât steaua mai tânără începe să-şi schimbe forma într-o elipsă sau o lacrimă. Steaua mai în vârstă creşte din ce în ce mai mult, de-a lungul a milioane de ani, devenind în cele din urmă prea mare. Reacţiile nucleare se reaprind în nucleul său, steaua pitică creşte şi ambele stele devin o pată iradiată de gaz şi praf pe cerul nopţii. Supernovele sunt uşor de observat, o astfel de explozie fiind vizibilă de pe Terra timp de 23 de zile şi nopţi în anul 1054 d.Hr., informează Live Science.

Pe baza observaţiilor de la satelitul Exoplanet Survey Satellite al NASA, cercetătorii au descoperit că sistemul HD265435 îndeplineşte criteriile necesare unei astfel de explozii. Pe baza acestor detalii, echipa a calculat distanţa şi masa stelei strălucitoare, ceea ce le-a permis cercetătorilor să facă nişte estimări cu privire la dimensiunea şi vârsta stelei pitice invizibile.

Aceste două stele orbitează una în jurul celeilalte la aproximativ 90 de minute, indicând faptul că sunt extrem de apropiate. Cercetătorii se aşteaptă ca explozia lor să aibă loc peste aproximativ 70 de milioane de ani.