De ce persoanele inteligente fac lucruri prosteşti?

De ce persoanele inteligente fac lucruri prosteşti?

Abilitatea de a gândi critic este un bun indicator al succesului în viaţă

Inteligenţa nu este acelaşi lucru cu gândirea critică, iar diferenţa dintre cele două este esenţială în bună-starea şi succesul persoanelor în viaţă, susţine cercetătoarea Heather A. Butler, într-un articol publicat de revista Scientific American.

Ştiri pe aceeaşi temă

În utilizarea comună a termenului de inteligent, de regulă descriem o persoană ce posedă o serie de cunoştinţe şi ajunge la decizii înţelepte. Dar această definiţie vine în contradicţie cu modul uzual în care măsurăm inteligenţa – testele IQ, ce includ puzzle-uri vizuale şi spaţiale, probleme de matematică, recunoaşterea unor patternuri sau teste de vocabular.
 
Avantajele inteligenţei nu pot fi negate. Persoanele inteligente sunt mult mai probabile să aibă rezultate academice bune, au şanse mai mari să dobândească succesul în carieră şi au şanse mai mici de a avea conflicte cu legea (în adolescenţă). Date fiind aceste avantaje, este poate surprinzător faptul că inteligenţa nu este un indicator bun pentru prezicerea altor rezultate în viaţă, precum bunăstarea. Mai multe studii importante nu au reuşit să găsească nicio dovadă că un grad ridicat de inteligenţă are vreo influenţă asupra gradului de satisfacţie în viaţă sau asupra longevităţii. De exemplu, autorii unui astfel de studiu susţin că testele de inteligenţă nu reuşesc să reproducă situaţiile reale de decizie din viaţa de zi cu zi, şi abilitatea noastră de a interacţiona cu succes unii cu alţii. Acesta este, cu alte cuvinte, motivul pentru care persoanele inteligente fac lucruri prosteşti.
 
Abilitatea de a gândi critic, pe de altă parte, este asociată cu bunăstarea şi longevitatea în viaţă. Deşi adeseori confundată cu inteligenţa, gândirea critică nu este acelaşi lucru. Gândirea critică este o colecţie de abilităţi cognitive ce ne permit să judecăm raţional, într-un mod de atingere a scopurilor şi a dispoziţiei de a utiliza aceste abilităţi atunci când este cazul.
 
Persoanele ce demonstrează această abilitate a gândirii critice sunt de regulă sceptici amiabili, gânditori flexibili ce necesită dovezi pentru susţinerea propriilor opinii şi sunt capabili să recunoască tot soiul de erori logice ce se strecoară în raţionamentele noastre.
 
Într-o serie de studii, Heather A. Butler şi echipa ei de cercetători au observat că persoanele ce posedă abilităţile de gândire critică trec prin mai puţine momente nefericite în viaţă. Într-un astfel de studiu participanţii au fost rugaţi să completeze un inventar al evenimentelor importante din viaţa lor şi apoi să treacă un test de gândire critică. Acesta din urmă măsoară cinci componente esenţiale ale gândirii critice: raţionamentul verbal, analiza argumentelor, testarea ipotezelor, probabilitatea şi incertitudinea în luarea deciziilor şi capacitatea de rezolvare a problemelor. Inventarul evenimentelor critice din viaţa participanţilor la studiu surprinde diferite domenii ale vieţii precum cel academic (ex.: am uitat de examen), sănătate (ex.: am luat o boală cu transmitere sexuală pentru că nu am folosit un prezervativ), penal (ex.: am fost arestat pentru că am condus sub influenţa alcoolului), interpersonal (ex.: mi-am înşelat partenerul de viaţă) şi financiar (ex.: am acumulat datorii importante). 
 
Ceea ce s-a observat în mod repetat în aceste studii este că persoanele cu abilităţi de gândire critică au de a face cu mai puţine evenimente negative în viaţa lor. În plus, când inteligenţa a fost comparată cu gândirea critică, rezultatele au arătat că persoanele cu abilităţi ridicate de gândire critică s-au lovit de mai puţine evenimente negative decât persoanele inteligente. Această concluzie este importantă pentru că dovezile arată că gândirea critică poate fi învăţată şi îmbunătăţită.
 
Îmbunătăţirea inteligenţei este un proces dificil, asta pentru că aceasta este determinată în mare parte de moştenirea genetică. Pe de altă parte, gândirea critică se poate îmbunătăţi relativ uşor prin pregătire, iar beneficiile acesteia persistă în timp. Oricine îşi poate îmbunătăţi abilităţile de gândire critică, iar această decizie este cu certitudine un lucru inteligent.
citeste totul despre: