Cele mai importante descoperiri ştiinţifice din ultimii 10 ani

Cele mai importante descoperiri ştiinţifice din ultimii 10 ani/ Foto arhivă Adevărul

Cele mai importante descoperiri ştiinţifice din ultimii 10 ani relevă faptul că omenirea face progrese uriaşe în rezolvarea misterelor Universului.

1. Pluto nu mai este considerată a 9-a planetă din Sistemul Solar 

Întrucât astronomii au descoperit corpuri cereşti cu dimensiuni aproximativ similare lui Pluto, aceasta nu mai este considerată planetă. Astfel că astronomul Caltech Mike Brown, responsabil de ultimele descoperiri în acest domeniu, a decis ca Pluto să fie considerată parte componentă a Centurii Kuiper. Această regiune, care se află în orbita Sistemului nostru Solar şi mult în afara lui, cuprinde alte corpuri cereşti cu compoziţie şi mărime similară cu Pluto.

2. Descoperirea Bosonului Higgs sau „particulei lui Dumnezeu”

Fizicianul Peter Higgs a descoperit o particulă elementară din familia bosonilor care conferă masă celorlalte particule elementare. De asemenea, Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a anunţat printr-un comunicat de presă, că a găsit noi dovezi în susţinerea ipotezei conform căreia „particula lui Dumnezeu” a fost descoperită.

3. Cele mai importante descoperiri ştiinţifice din ultimii 10 ani. Descoperirea unui val gravitaţional

Denumite şi „ecouri ale Big Bang-ului”, valurile gravitaţionale a căror descoperire a fost făcută recent de către cercetători, confirmă ipoteza conform căreia a existat o primă explozie cosmică. 

„Această explozie cosmică violentă a dat naştere gravitaţiei” explică fizicianul Brian Keating pentru livescience.com. Deşi cercetătorii nu au confirmat încă această descoperire, ea este strâns legată de teoria relativităţii elaborată de Albert Einstein.

4. Descoperirea osemintelor regelui Richard III

În anul 2013, arheologii au descoperit osemintele regelui Richard al III-lea, într-o parcare în Leicester, Anglia. Richard al III-lea a domnit în Secolul al 15-lea în Anglia, iar datele despre existenţa acestuia au dispărut după război. Odată cu examinarea osemintelor, s-a descoperit că Regele Richard avea scolioză şi că a suferit o moarte violentă.

5. Gripa aviară a fost creată în laborator

H5N1, populară pentru termenul de „gripă aviară” s-a transmis de la păsări la oameni, infectând peste 650 de cazuri la nivel global. În anul 2011, doi cercetători au declarat public că virusul H5N1 a fost creat de ei în laborator, cu scopul de a-l răspândi printre păsări. Scopul cercetării viza de asemenea înţelegerea mutaţiilor care se produc în cazul unei epidemii la păsări. Cazul a fost dezbătut public iar cei doi au fost criticaţi pentru punerea în pericol a populaţiei. Subiectul este încă controversat. 

6. Fotografii în spaţiu

Prima fotografie în afara planetei a fost făcută de „European Space Agency's Very Large Telescope, în anul 2004. Abia un an mai târziu s-a confirmat că sfera fotografiată era, de fapt, o planetă de cinci ori mai mare decât Jupiter, informează livescience.com. 

7. Descoperirea strămoşilor noştri, Ardi

În anul 2009, cercetătorii au anunţat descoperirea unui schelet uman care avea 4,4 milioane de ani. Rămăşiţele aparţineau unei persoane de sex feminin din „Ardipithecus ramidus”, cei mai vechi strămoşi ai omenirii. 

8. Computerul Watson câştigă un concurs de cultură generală

Patru ani de muncă au transformat computerul „Watson” într-o enciclopedie. Provocarea nu a constat în a-l dota cu multe informaţii, ci mai degrabă de a-l face pe Watson să răspundă corect la întrebările care îi sunt adresate. Într-o competiţie bazată pe întrebări, computerul Watson a câştigat deliberat în faţa rasei umane. 

9. Cele mai importante descoperiri ştiinţifice din ultimii 10 ani. Crearea primei celule stem

Cercetătorul japonez Shinya Yamanaka a făcut un pas uriaş pentru omenire în anul 2006, moment în cae a creat prima celulă stem. Această descoperire a fost puternic controversată întrucât celulele stem se nasc în embrion.

10. Primul organism articifial creat in laborator

Primul organism artificial creat vreodată a prins viaţă în anul 2010, atunci când cercetătorii de la J. Craig Venter Institute au anunţat crearea în laborator a primului genom bacterial numit „Mycoplasma capricolum”.