Schimbarea jocului – cum utilizează organizaţiile neguvernamentale din România tehnologia mobilă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Când am scris la începutul acestui an despre utilizarea tehnologiei mobile în domeniul neguvernamental, nu m-am gândit că voi relua subiectul atât de curând şi dintr-o perspectivă locală.

Este timpul aplicaţiilor mobile pentru organizaţii neguvernamentale

Prilejul mi-a fost oferit de cea de-a doua ediţie a Conferinţei academice internaţionale Strategica, organizată de de Facultatea de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), în parteneriat cu Banca Naţională a României.

Astfel, mi-ampropus să văd în ce măsură şi cum folosesc organizaţiile neguvernamentale (ONG) din România tehnologia mobilă (mobile technology)[1] în activităţile lor, dacă folosesc campaniile prin SMS sau dacă au aplicaţii mobile proprii. Rezultatele cercetării prezentate în cadrul conferinţei Strategica se bazează pe răspunsurile primite la chestionarul online pe care l-am creat pentru această cercetare din partea a 106 ONGuri locale, în perioada iunie-iulie 2014. Textul integral al articolului îl puteţi găsi aici, iar prezentarea o puteţi vizualiza aici (ambele documente sunt în limba engleză).

Avantajele utilizării tehnologiei în munca noastră au fost deja recunoscute, iar organizaţiile neguvernemantale au putut vedea potenţialul acesteia în toate programele lor, fie că vorbim despre eficienţă crescută, un impact mai mare asupra comunităţii, strângerea de fonduri, managementul bugetului sau eliminarea/diminuarea unor bariere de dezvoltare. Mergând în direcţia tehnologiei mobile, vom putea observa iniţiative care vin în sprijinul comunicării cu comunitatea sau cu donatorii, atragerea de fonduri, promovarea într-un mod creativ a unor cauze sau un management mai bun al echipei.

Un tramvai numit mobile technology

Studiile arată un interes crescând al ONGurilor de pretutindeni asupra acestui domeniu. De pildă, în raportul The state of the Nonprofit Industry (2012, 1500 de respondenţi din 9 ţări: Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Noua Zeelandă, Maria Britanie şi Statele Unite ale Americii) este menţionat faptul că 2/3 din organizaţiile din Franţa plănuiau să includă cel puţin o componentă de tehnologie mobilă în strategia lor de strângere de fonduri din 2013, iar majoritatea organizaţiilor din Marea Britanie viza includerea utilizării SMSului în atragerea de finanţări. Acelaşi studiu indica faptul că, până la sfârşitul anului 2013, 2/3 dintre organizaţii vor avea website-urile optimizate pentru accesul de pe echipamente mobile, iar mai mult de 1/3 intenţionau să utilizeze cel puţin o aplicaţie în strategia lor de strângere de fonduri.  O cercetare mai recentă, din 2013, realizată în Statele Unite, arată că 35 % dintre organizaţiile din America utilizează tehnologiile mobile.

Exemple în ceea ce priveşte utilizarea aplicaţiilor regăsim pe toate continentele, iar diversitatea acestora ne ajută să avem o privire de ansamblu complexă asupra beneficiilor posibile. Fie că vorbim despre programe iniţiate de companii cu expertiză în domeniul neguvernamental, precum Blackbaud, fie că vorbim despre companii din domeniul telecomunicaţiilor, precum Safaricom sau Orange sau companii din domeniul ITC, vom putea observa că ideile cu care aceştia au venit contribuie la dezvoltarea sectorului neguvernamental.

Astfel, Blackbaud, companie de origine americană ce creează programe pentru organizaţiile neguvernemantale, a dezvoltat The Raiser’s Edge şi Software’s Donor Perfect, două aplicaţii mobile ce vin în sprijinul fundraiserilor, ajutându-i să monitorizeze contribuţiile donatorilor, datele lor de contact şi să filtreze informaţiile pe care le au în funcţie de câteva criterii demografice.

Safaricom este principalul furnizor de servicii de telecomunicaţii din Kenya. Aceştia au lansat în 2007 M-Pesa (-m de mobile şi pesa, ceea ce înseamnă bani în swahili), un serviciu ce permite realizarea de operaţiuni financiare prin intermediul telefoanelor mobile şi a serviciilor de micro-creditare, fără a fi necesară însă o infrastructură bancară. Serviciul s-a extins în Afghanistan, Africa de Sud, India şi Europa de Est, inclusiv în România.

Nu doar M-pesa a venit în România, ci regăsim la nivel naţional iniţiative care sprijină includerea şi utilizarea tehnologiei mobile în rândul organizaţiilor locale. Compania de telefonie mobilă Vodafone a dezvoltat şi în România programul internaţional Mobile for Good. Acesta a fost lansat la nivel local în 2012, fiind unul dintre cele mai importante programe de utilizare a tehnologiei mobile de la noi. Primele programe dezvoltate au vizat persoanele cu diabet, persoanele vârstnice care aveau nevoie de îngrijire la domiciliu şi sportivi cu dizabilităţi intelectuale. De pildă, Fundaţia Vodafone împreună cu Asociaţia Caritas Alba Iulia au oferit vârstnicilor telefoane mobile speciale, care au butoane de panică şi taste mai mari decât cele obişnuite.

O altă iniţiativă, venită de data aceasta din partea unei organizaţii neguvernamentale, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) este platforma www.donaţie.ro lansată în 2012. Companii locale de telefonie, precum Orange, Vodafone sau Telekom, s-au alăturat programului, oferind organizaţiilor neguvernamentale posibilitatea de a strânge fonduri pentru cauzele lor prin intermediul SMS-ului.

În căutarea bunelor practici locale

Cercetarea mea a pornit de la interesul personal şi profesional pe care îl am cu privire la tehnologia în folosul binelui (technology for social good). Primesc deseori întrebări din partea apropiaţilor care lucrează în sectorul neguvernamental despre ce, cum şi de ce se întâmplă lucrurile în zona ITC şi care sunt deciziile pe care ar trebui sa le ia atunci când vine vorba despre adoptarea unor practici sau utilizarea unor echipamente. Astfel, mi-am dorit să realizez în primă instanţă un profil general al tehnologiei mobile în România, informaţii pe care le veţi regăsi mai jos, pentru ca, în următoarea perioadă să pot aborda subiectul şi mai profund, inclusiv cu privire la aspecte economice şi de dezvoltare organizaţională.

Profilul organizaţiilor care au răspuns este unul mix- am primit foarte multe răspunsuri de la organizaţii din Bucureşti (59 %), iar o medie a bugetelor lor se situează la peste 160 000 de euro.

În ceea ce priveşte activitatea realizată de organizaţii, principalele răspunsuri au vizat educaţia şi activităţi adiacente, mediu şi protecţia sa, drepturi civile, drepturile omului, training şi dezvoltare personală/profesională. Un procent semnificativ din cei care au răspuns la chestionar (92 %) a răspuns că utilizează tehnologia per se în activitatea organizaţiei pe care o reprezintă.

Triada binelui - Tabletă, smartphone şi Bring your own device

Răspunsurile primite la chestionat au arătat că organizaţiile aleg să utilizeze în activitatea lor mai mult laptopuri şi telefoane smart. Analizând categoriile de organizaţii, am observat că organizaţiile mari[2] deţin mai multe calculatoare de tip desktop PC, urmate de laptopuri şi telefoane smart, în timp ce în rândul organizaţiilor mici[3], regăsim cu precădere laptopuri, telefoane smart şi  tablete.

 Mai mult decât atât, trendul Bring your own device (Adu-ţi propriul echipament) are o rată crescută de adopţie şi în rândul organizaţiilor din România, 42 % dintre respondenţi afirmând că îşi încurajează membrii echipei să utilizeze propriul echipament, cei mai mulţi provenind din rândul organizaţiilor mici. Motivele care stau la baza acestui interes crescut vizează deopotrivă economii la bugetul organizaţiei, conexiune rapidă, productivitate sporită şi flexibilitate a timpului.

tehnologia mobila

Fig. 3 Tipurile de echipamente tehnologice deţinute de organizaţiile neguvernamentale

Când vine vorba despre activităţile realizate la nivel de organizaţie cu ajutorul tehnologiei mobile, cele mai multe răspunsuri vizează activităţi uzuale, precum accesul Internet (inclusiv email, social media sau website-uri) sau trimiterea de notificări către echipă sau persoane aflate în directă interacţiune cu organizaţia. Jumătate dintre organizaţii utilizează tehnologia mobilă şi pentru mobilizarea şi coordonarea voluntarilor, lucrul direct cu beneficiarii sau strângere de date.

A avea sau a nu avea o aplicaţie proprie 9% dintre organizaţiile participante la studiu au menţionat că au o aplicaţie proprie. Cu toate acestea, un procent cosniderabil, de 45 %, intenţionează ca în următorii 3 ani să îşi dezvolte o aplicaţie proprie. 36 % nu au o aplicaţie şi nici nu intenţionează să dezvolte una în următorii 3 ani. . Organizaţiile care au deja o aplicaţie pentru smartphone sau tabletă o utilizează cu precădere pentru a promova cauza lor, pentru a promova un proiect punctual sau pentru a veni în sprijinul cetăţeanului. Astfel, am regăsit exemple de aplicaţii precum cea a Asociaţiei Ecoteca, care are are o aplicaţie ce vizează managementul deşeurilor sau a Asociaţiei React, a cărei aplicaţie, Controllin, este destinată pacienţilor cu diabet.  O altă aplicaţie este InfoCoruptie. Aceasta este dezvoltată de Centrul de Resurse Juridice în colaborare cu Asociaţia Epas şi EAC şi îi oferă posibilitatea utilizatorului să îşi asume personal raportarea/sesizarea faptelor de corupţie pe care le întâlneşte, raportând în mod anonim despre instituţiile despre care ştie din experienţa personală că primesc sau nu primesc şpagă.  Toate informaţiile despre aplicaţii pe care le-am primit arată că specificul acestora se aliniază cauzei pe care organizaţia o susţine, având drept scop promovarea acesteia şi creşterea interacţiunii cu beneficiarii sau posibilii beneficiari. Majoritatea aplicaţiilor se regăsesc în Google Play Store şi se pot instala în mod gratuit.  Dincolo de un simplu SMS Menţionam mai sus de platforma www.donaţie.ro, al cărei principal instrument de lucru pus la dispoziţia organizaţiilor este SMS-ul. Astfel, mi-m propus să văd dacă şi cum utilizează organizaţiile SMS-ul în activitatea lor (dincolo de utilizarea recurentă- e.g strângere de fonduri, mobilizare etc.). Răspunsurile pe care le-am primit ne arată că 12 % au folosit acest instrument, 35 % nu au folosit, însă intenţionează în următorii 3 ani să implementeze un program/campanie în care să îl utilizeze, iar 46 % au spus că nu au utilizat şi nici nu intenţionează să utilizeze acest instrument în următorii 3 ani. Activităţile pe care le-au realizat cu ajutorul SMSului sunt diverse şi includ strângere de fonduri (inclusiv campanii 2 %), mobilizare şi coordonare voluntari, promovarea misiunii organizaţiei şi trimitere informări. De exemplu, o campanie realizată de una dintre organizaţii se numeşte Ştiri la zi. Aceasta a fost realizată cu scopul de a trimite informaţii zilnice către beneficiarii asociaţiei pe teme de interes pentru aceştia. O altă utlizare a SMS-ului a găsit-o şi Fundaţia ADEPT care a utilizat SMS-ul într-o campanie de notifcare a fermierilor cu privire la evoluţia Planului Naţional de Dezvoltare Rurală. De asemenea, cei de la organizaţia Pro Diaspora au utilizat SMS ca instrument într-o campanie de promovare a drepturilor cetăţenilor străini în România.     Unora le place tehnologia mobilă Am observant din rândurile de mai sus că tehnologia mobilă poate fi utilizată în diverse moduri în activităţile organizaţiei, însă este important să vedem în ce măsură acesta aduce beneficii ONGului. În această etapă, ce care au completat chestionarul au marcat pe o scală de la 1 la 5, unde 1 reprezintă dezacord total, iar 5 acord total în cee ace priveşte eficienţa tehnologiei mobile pentru organizaţia lor. Răspunsurile notate cu 5 pentru fiecare afirmaţie din chestionar au fost următoarele: 10 % - creşterea resurselor de finanţare ale organizaţiei 17 % - economii la bugetul organizaţiei 25 % -  Creşterea capacităţii de livrare a rezultatelor programelor 29 % - creşterea flexibilităţii programului de lucru 30 % -  interacţiunea mai rapidă şi mai eficientă cu comunitatea 33 % - colectarea mai rapidă şi mai eficientă a datelor şi informaţiilor 34 % -  interacţiunea mai rapidă şi mai eficientă cu alte personae interesate de activitatea organizaţiei 36 % -  interacţiunea mai rapidă şi mai eficientă cu beneficiarii 36 % - eficientizarea activităţilor organizaţiei 37 % -  creşterea vizibilităţii organizaţieişi în alte medii/către alte audienţe  37 % - management mai bun al timpului de lucru 55 % - interacţiunea mai rapidă şi mai eficientă cu echipa 63 % - acces mai rapid la informaţii ONGul român faţă în faţă cu  tehnologia mobilă Foarte mulţi dintre din cei care au răspuns chestionarului consideră că utilizarea tehnologiei mobile are un impact pozitiv în organizaţia lor (88%), iar modalităţile în care utilizează sau intenţionează să utilizeze arată că inovaţia şi creativitatea nu ocolesc acest sector. Cu toate acestea, dincolo de posibilităţile care vin împreună cu tehnologia mobilă, consider că este foarte important să privim investiţia aceasta ca pe un strategică, să analizăm foarte bine de ce şi cum dorim să o utilizăm şi dacă se justifică o astfel de investiţie pe termen lung. Mă refer aici cu precădere la investiţiile într-o aplicaţie pentru organizaţia noastră. Din datele pe care le-am analizat, dar şi din experienţa proprie, echipamentele mobile contribuie la eficienţa muncii noastre şi ne ajută să comunicăm mai bine, însă atunci când trecem la următorul nivel al dezvoltării noastre ca organizaţie, întrebările de mai sus nu trebuie să lipsească.   Am observat că organizaţiile mai mici, cu bugete aidoma, sunt cele care au adoptat mai repede aceste tehnologii, iar niciuna din organizaţiile cu peste 1 000 000 de euro buget nu s-a situat asupra  mediei în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei mobile. Deşi datele cercetărilor internaţionale arată că ONGurile au depăşit nivelul de eficienţă adminsitrativă, pe plan local, aceasta rămâne, pentru moment, principalul mod de a percepe tehnologia mobilă. Raţiunile ce stau la baza acestui lucru pot avea diferite origini, însă accesul  restrâns la finanţări (45 %) şi lipsa de fonduri/dificultate de accesare fonduri pentru a angaja personal calificat în domeniu (20 % - datele provin din cercetarea realizată) pot fi considerate ca fiind principalele motive în această direcţie. Acestea pot fi coroborate şi cu faptul că datele au arătat că membrii organizaţiilor nu consideră că tehnologia mobilă poate avea un impact atât în ceea ce priveşte strânegerea de fonduri sau managementul stakeholderilor. Acest demers a fost unul exploratoriu, pentru a stabili o bază pentru analize mai detaliate şi pe domenii specifice. Consider că tehnologia poate avea un potenţial şi mai mare, iar ariile principalele pe care le-aş viza sunt comportamentul donatorilor în ceea ce priveşte tehnologia şi cum ne raportăm noi, ca ONGuri, la acest lucru, strângerea de fonduri şi dezvoltarea organizaţională. Sunt interesată să ştiu cum vă raportaţi voi la acest subiect şi în ce măsură propriile activităţi, din organizaţiile pe care le reprezentaţi, coincid sau nu cu cele prezentate mai sus şi cum vedeţi pe termen lung investiţia în tehnologia mobilă. Notă – Dacă aveţi întrebări specifice despre cercetare, alte date sau alte informaţii de care sunteţi interesaţi, vă rog să îmi scrieţi în comentarii. Vă recomand o lectură şi a articolului în limba engleză, care conţine mai multe date, însă atât în prezentul articol, cât şi în cel initial, nu am notat toate informaţiile care au reieşit din cercetare, din motive ce ţin de limitările specifice fiecărui canal pe care l-am utilizat pentru a prezenta cercetarea.    

Activităţile care mi-au atras atenţia au fost însă următoarele- 34 % dintre organizaţii utilizează tehnologia mobilă pentru a strânge fonduri, iar 11 % realizează campanii prin SMS.


[1] Definiţia tehnologiei mobile utilizată în acest articol este următoarea – toate mijloacele de comunicare care utilizează tehnologia celulară, inclusiv telefoanele smart (smartphones), aplicaţii mobile (sau apps -definite ca unităţi de software disponibile pentru descărcare pe smartphones, având funcţii specifice) şi tablete (computere mobile care sunt în general utilizate prin touchscreen) (Boles, 2013)

[2] În cazul de faţă, o organizaţie mare este definită ca având  peste 10 angajaţi sau peste 10 voluntari, mai mult de 5 filiale şi un buget peste 100 000 euro

[3] În cazul de faţă, organizaţie mică este definită ca având nici un angajat sau până la 5 angajaţi, nici un voluntar sau până a 5 voluntari, cu o singurp filială şi cu un buget sub 50 000 de euro.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite