REVIEW LG G2 mini - Un pas mic pentru sud-coreeni într-o lume cam mare
0
A-nceput de acu' doi ani să cadă câte-un mini. Acum continuă. Piaţa a vrut telefoane şi aşa, şi aşa, iar companiile au livrat versiuni mai mici ale unor telefoane mari. LG e ultima care face asta. Iată cum i-a ieşit.
Eu vreau de la un telefon mini să fie fix asta: un produs mai mic, dar la fel în dotări cu cel mare. Sony a livrat aşa ceva. HTC, Samsung şi LG nu, au preferat tăieri pe toate liniile, de la dimensiuni la dotări. Acum, avem review pentru LG G2 mini, un telefon venit la câteva luni bune după vedeta LG G2. La "fratele" mai mare n-am apreciat designul, butoanele poziţionate pe spate, deşi au potenţial să fie bine folosite, şi interfaţa. LG G2 mini le moşteneşte.
Deşi LG G2 a fost, în ciuda caracteristicilor mai sus menţionate, un monstru al performanţelor, versiunea mini pare mai mult un telefon forţat. "A trebuit să-l facem, lumea cere", pare să fie laitmotivul. Asta nu înseamnă că nu are părţi bune. Le-am detaliat în review-ul care urmează.
Preţ: LG G2 mini este disponibil la operator la un preţ de circa 1.300 de lei şi aceasta este valoarea în jurul căreia se învârte şi la magazinele online.
Hardware
LG G2 mini are un ecran de 4,7 inci la o rezoluţie qHD. Altfel spus, e o rezoluţie despre care în 2012 puteai să spui că e medie. Acum e doar puţin mai sus decât cea mai proastă. Mai mult, ecranul are un grad al luminozităţii mai scăzut decât LG G2 şi decât multe alte telefoane cu care se bate la acest preţ. Personal folosesc un Nexus 4 cu ecran HD, la aceeaşi diagonală, iar trecerea de la unul la altul este vizibilă de fiecare dată. Ceea ce nu înseamnă că, dacă foloseşti doar LG G2 mini, nu te obişnuieşti, dar ecranul nu are nimic de lăudat.
Performanţele vin dintr-un procesor cu patru nuclee, fiecare la 1,2GHz, şi o memorie RAM de 1GB. De cele mai multe ori nu sunt probleme cu rularea aplicaţiilor, dar este evident că hardware-ul e cam slab când treci de la o aplicaţie la alta, când scrii cu diacritice pe tastatură şi scrii destul de repede şi textul scris rămâne în urma a ceea ce ai tastat. Aici nu procesorul e problema, foarte bun la aşa frecvenţă pentru autonomie, ci memoria RAM. Mai precis, lipsa ei.
Bateria este de 2.440 mAh şi oferă o autonomie cam pentru întreaga zi, zi de 10-12 ore, folosind Internetul mai mereu pornit şi sincronizări active, luminozitate peste 50% şi cu realizarea multor poze. Aici e de lăudat, dar mai târziu puţin.
În rest, telefonul mai are un spaţiu de stocare de 8GB, vei dori să-l extinzi cu un card microSD, mai ales după ce vei instala peste 10-15 aplicaţii şi vei dori să ai şi spaţiu pentru poze sau videoclipuri. Camera foto are 8 megapixeli, preia sistemul de focalizare din LG G2, filmează full HD şi dispune de aceeaşi interfaţă. Cea frontală are 1,3 megapixeli şi filmează HD. Telefonul are şi un port infraroşu pentru a-l folosi pe post de telecomandă.
Design şi consutrucţie
Faţă de plasticul lucios de pe LG G2, compania a venit acum cu o textură mai aderentă, capacul este tot din plastic, dar cel puţin nu mai rămân la fel de multe amprente şi nu rişti să-ţi alunece destul de uşor din mână. La bază sunt microfonul şi difuzorul, de-a stânga şi de-a dreapta mufei de încărcare la fel ca la iPhone şi LG G2, iar mufa pentru căşti e sus.
Butoanele poziţionate pe spate, care se pare că au devenit semnătura LG şi pentru modele viitoare, sunt la fel ca pe LG G2. Mari, uşor de apăsat şi clar definit care ce face. Problema e că rişti să le apeşi din greşeală uneori. Mi s-a întâmplat de vreo patru ori, până am început să-i dau mai multă atenţie când îl ţin în buzunar sau în ghiozdan.
Prima dată telefonul era în buzunar, cu ecranul spre interior şi deodată mă trezesc că vibrează telefonul. Intrasem, după ce s-a deblocat tot în buzunar, într-o aplicaţie de notiţe. Încă puţin şi făceam oferă de artă fără să mă gândesc. Cred că cea mai bună soluţie aici ar fi crearea unui buton, cel de Power, adâncit în carcasă, aşa cum Motorola a introdus logo-ul de la Moto X. Îl găseşti uşor şi îl apeşi când ai nevoie, când nu, nu rişti să îl activezi din greşeală.
Aştept designul pentru LG G3, poate au îndreptat asta. Oricum, poate fi o idee bună, am folosit mult butonul de volum pentru poze, e foarte uşor să-l ai pe post de declanşator şi mai mereu poţi ajunge la el cu indexul sau degetul mijlociu. Şi la iPhone poţi face asta, şi cu anumite modificări la telefoanele cu Android, dar poziţionarea ajută în cazul LG.
Multimedia: camera foto şi sunet
Să încep cu sunetul: se aude bine. Aş fi spus foarte bine, dacă atunci când e la maximum şi e o melodie mai solicitantă, cu tonuri mai ridicate, nu are un uşor gâjâit. E un aspect sesizabil la multe difuziare care oferă sunet la intensitate ridicată, trecând puţin peste calitate. În cele mai multe cazuri însă e un sunet bun, clar, atât pentru muzică, dar şi pentru videoclipuri sau notificări.
Când vine vorba de camera foto, e de lăudat modul HDR. L-am folosit mai mereu, în special ziua, când ai un cer luminos şi restul cadrului nu e la fel. Astfel, n-am riscat să am o zonă sub sau supraexpusă. Faţă de modul HDR de pe orice telefon Android obişnuit (exclud Galaxy S5 cu HDR în timp real şi HTC One (M8)), când aparatul face trei poze şi apoi le suprapune, dar imaginea finală e puţin mişcată, LG G2 mini face foarte repede pozele şi la fel de rapid le şi procesează.
Mai multe imagini sunt în galeria foto dedicată
Mai sunt câteva alte moduri pe care să le încerci, de la fotografia continuă la cea de înfrumuseţare, dar un lucru care îmi displace teribil e că nu poţi elimina sunetul de declanşare. Pur şi simplu fie reduci sunetul per total, fie accepţi asta. Ştiu că e o prevedere în Japonia şi alte câteva ţări că trebuie să se audă când faci o poză, dar în Europa nu există aşa ceva. E doar o chestiune de preferinţă personală.
Per total, aş spune că cel mai bun lucru de pe LG G2 mini e camera foto. Totuşi, pozele noaptea vor fi un dezastru. Asta pentru că, la fel ca la LG G2, compania a băgat un algoritm de reducere a zgomotului destul de ineficient. Elimină zgomotul, dar strică imaginea, distrugând detaliile. Pare o fotografie nefocalizată una realizată noaptea. La partea video am mai dat de o mare problemă, deşi mi s-a întâmplat doar o dată, cred că ţine de optimizarea software.
Prima dată am filmat un scurt videoclip cu LG G2 mini la o conferinţă de presă organizată într-un cadru cu o lumină proastă, dar telefonul s-a descurcat rezonabil. E un plus că poţi pune pauză, astfel nu sfârşeşti cu zeci de videoclipuri scurte pentru câteva minute. Dar când am ajuns la Timişoara pentru evenimentul de Project Tango am dat peste problema menţionată: videoclipurile, am înregistrat două, au ieşit sacadate. Înregistrarea a fost normală, dar la redare, pe PC şi telefon, sunt sacadate.
Videoclipul în care filmarea este sacadată
Software
LG G2 mini rulează Android 4.4 KitKat cu interfaţa proprie LG. În continuare nu o apreciez, dar sunt de acord că unii oameni vor să audă un sunet de confirmare de fiecare dată când setează ceva, că vor să vadă un buton digital comportându-se ca unul fizic. Asta e alegerea LG şi încearcă să fie pe gustul tuturor.
Ai câteva aplicaţii de la LG pe care le poţi găsi utile, cum ar fi Quick Memo şi QSlide unde ai tot felul de mini-aplicaţii pe care le poţi folosi. Eu am apreciat browser-ul de Internet, deşi tot nu poţi deschide mai mult de o filă, şi comanda rapidă pentru videoclipuri. Pur şi simplu acestea apar ca nişte widgeturi peste ecran aşa cum folosesc Asus, Sony şi LG pe alte modele. Diferenţa între LG G2 şi mini e că pe primul aveai mai mult spaţiu pe ecran.
În rest, ai acces la aplicaţiile din Play Store, dar ai grijă la câte instalezi. Eu am ajuns să nu mai am spaţiu după ce am permis instalarea tuturor aplicaţiilor pe care le folosesc pe Nexus. Desigur, din cei 8GB ocupă şi LG suficient cu toate cele preinstalate.
Tot la partea de software mai este şi Knock On, o idee bună pentru a-ţi debloca telefonul fără vreun buton fizic, din moment ce butonul e pe spate. Asta presupune că poţi să baţi de două ori în ecranul telefonului şi se va aprinde pentru a-l debloca. La fel, două bătăi într-un loc gol pe Home screen şi îl blochezi. La LG G2 avea o sugestie pentru această funcţionalitate şi o reiau aici. Se poate implementa Knock On sub forma unei bătăi şi apoi un swipe spre baza ecranului, fără să ridici degetul. Nu e o inovaţie, aşa poţi face zoom-in sau zoom-out în Google Maps.
Câteva vorbe despre conceptul mini
Am spus puţin mai sus cam cum aş vrea să văd un telefon mini: aproape la fel de bun ca cel mare, iar prin aproape mă refer că ecranul, procesorul, camera foto şi eventual calitatea materialelor pot fi puţin mai slabe. Două exemple reuşite sunt Sony Xperia Z1 compact şi HTC One mini. Cel din urmă are un design bun şi un ecran de apreciat, pe când primul are dotări ca "fratele" mai mare.
Din nefericire, atât Samsung, cât şi LG fac nişte compromisuri cam mari. LG G2 mini pierde mult la anumita capitole, acolo unde e sesizabil, iar acum nu mai vorbim de o piaţă dominată doar de aceşti lideri. Segmentul entry-mid-level este împânzit şi de alţi producători care oferă, uneori, telefoane mai bune la preţ mai mic sau similar. Mai rar să ofere şi actualizări software, cam aici e problema cu ei.
LG G2 mini are un preţ de circa 1.300 de lei, pe când LG G2 este undeva între 1.700 şi 1.900 la magazinele online. Diferenţa între ele, în ceea ce priveşte preţul, nu e mică, dar diferenţa la performanţă este majoră. Tocmai de aceea e greu justificată alegerea modelului mini. Poate doar printr-un abonament la operator, dar la liber aş alege oricând un LG G2, toate dotările sunt mai bune.
Plusuri
- Camera foto şi funcţia HDR
- Autonomia
- Sunetul
Minusuri
- Preţul nu este justificat pentru dotări
- Ecranul
- Scăpări ale camerei video (filmare sacadată uneori)
Concluzie: un LG mini, dar cam târziu şi cam scump
LG G2 mini integrează producătorul sud-coreean în galeria companiilor care vor modele mai slab dotate create după chipul şi asemănarea celor mari şi scumpe. Le-a ieşit decent primul, ai ce alege de el, dar nu la preţul acesta şi cu o aşa ofertă concurenţială. Găsesc că e o diferenţă cam mare între ce dotări oferă, preţul său şi preţul la LG G2. Îi va fi cam greu să lupte pe o piaţă cu suficiente modele similare şi fiecare cu atuurile sale. Mai ales că vine cam târziu, faţă de modelul de vârf.
Aştept cu interes LG G3, producătorul a avut parte de suficiente lecţii după LG G2, G Pro şi, eventual, G2 mini. Deocamdată, nu, n-aş cumpăra acest telefon mini, raportul dotări - preţ este nesatisfăcător. Am spus şi mai sus, justificată este doar achiziţia printr-un abonament favorabil la operator.
[<a href="//storify.com/razvanbaltaretu/descoper-mai-multe-review-uri-tech-adev-rul-1" target="_blank">View the story "Descoperă mai multe review-uri „Tech Adevărul“" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
