„We Are Here“ - pe Internet nu se dă pomană

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Echipa We Are Here: Irina Henegar, Irina Caraivan şi Andrei Dumitrescu FOTO We Are Here
Echipa We Are Here: Irina Henegar, Irina Caraivan şi Andrei Dumitrescu FOTO We Are Here

Dacă finanţare de la ICR nu e, nimic nu e? Greşit. Finanţarea publică prin platforme online vine în ajutorul organizatorilor de festivaluri şi a celor care vor să creeze noi produse, dar nu au fonduri.

Unul dintre cele mai importante trenduri din lumea internetului în ultimii doi ani este crowdfundingul. În română, acest lucru se poate traduce ca strângere de fonduri cu ajutorul utilizatorilor, care donează o sumă pentru că ei cred în proiect şi vor să îl vadă realizat. În România, procesul de crowdfunding este doar la început, dar există deja trei platforme dedicate: crestemidei.ro, potsieu.ro şi we-are-here.ro.

Platforma „We Are Here“ este cea mai nouă dintre cele trei şi se aseamănă din multe puncte de vedere platformei Kickstarter. Prin ea se pot finanţa evenimente culturale, dar şi proiecte ştiinţifice, tehnice sau de design.

Proiectul „We Are Here“ a luat naştere în luna aprilie, în urma problemelor cauzate de decizia Institutului Cultural Român de a retrage finanţarea acordată anumitor proiecte culturale. „Am văzut că statul se retrage cumva din viaţa acestor evenimente aşa că am vrut să vedem dacă ne putem baza pentru finanţare pe publicul lor“, a declarat Irina Henegar, coordonator de proiecte şi co-fondatoare a platformei we-are-here.ro. 

Astfel, membrii echipei au stat de vorbă cu organizatorii a mai mult de 20 de festivaluri, după care s-au axat pe opt: Next, Anim’Est, Ideo Ideis, Green Jazz Fest, SoNoRo, Temps D’Images, KINOdiseea şi Street Delivery. „We Are Here“  a fost gândită, iniţial, ca o campanie de trei săptămâni.

„La început a fost o platformă de donaţii, practic, pentru că cei care au contribuit nu au primit recompense. Ideea de crowdfunding funcţionează pe baza unui schimb dintre iniţiator şi un susţinător: eu îţi dau ţie o sumă, iar tu îmi dai ceva în schimb. Oamenii s-au mobilizat foarte bine, au înţeles că festivalurile acestea au nevoie de susţinere, au înţeles că ei sunt cei care pot face nişte lucruri şi au contribuit“ , mai explică Henegar.

„În România e foarte împământenită ideea de donaţie şi noi încercăm să ieşim din tiparul ăsta

Succesul altora ca motivaţie

Site-ul a fost creat în patru zile, de către Andrei Dumitrescu, managerul proiectului şi unul dintre co-fondatori. Totuşi, explică el, atunci platforma era una rudimentară: proiectele puteau fi create şi modificate numai de către membrii echipei, nu şi de iniţiatori. Acum, oricine îşi poate crea un cont şi poate propune o idee de proiect.

În total s-au strâns 6.800 de euro. Cei mai mulţi bani au reuşit să strângă festivalurile SoNoRo şi Ideo Ideis, sumele obţinute ajungând la aproximativ 2.700 euro pentru fiecare. „Este foarte important ca directorii să se implice direct în comunicare şi să explice publicului că sumele strânse chiar contează“, explică Irina Caraivan, director de creaţie şi co-fondatoare. Costurile organizării unui astfel de eveniment cultural ajunge la minimum 40.000 de euro, mai susţine ea. „Sumele strânse chiar au ajutat, chiar dacă sunt foarte mici în comparaţie cu bugetul total. De exemplu, cei de la Ideo Ideis au folosit banii pentru a-şi caza voluntarii. În momentul ăsta e foarte greu să presupui că un astfel de festival va aduna tot bugetul prin crowdfunding, aşa că şi noi i-am încurajat să se axeze pe bucăţi mai mici“, explică Caraivan. Sumele donate au variat între 1 euro şi 350 de euro, iar numele fiecărui contribuitor a fost afişat pe un panou, în cadrul fiecărui festival.

Cei de la “We Are Here“ nu au perceput niciun fel de comision pentru strângerea fondurilor necesare acestor festivaluri, ci au gândit proiectul ca o campanie de imagine pentru startupul MyKey (o bancă care păstrează chei de rezervă pentru clienţi), deţinut de aceeaşi echipă. Totuşi, de la lansarea oficială a platformei, comisionul perceput este cuprins între 0 şi 9% din suma strânsă. Practic, fiecare iniţiator de proiect poate alege cu cât vrea să răsplătească eforturile echipei.

După finalizarea cu succes a campaniei de trei săptămâni, echipa a început să primească din ce în ce mai multe cereri de la alte fesitvaluri. Cum feedback-ul primit până atunci a fost unul pozitiv, tinerii s-au decis să transforme “We Are Here“ într-un proiect de lungă durată.

Dezvoltarea site-ului actual a durat aproximativ două luni şi, susţine Dumitrescu, a fost o sarcină dificilă. Dacă ar fi apelat la o companie specializată în crearea de astfel de site-uri, costurile ar fi ajuns la aproximativ 20.000 de euro. Platforma we-are-here.ro se află, deocamdată, în stadiu de Beta, asta înseamnând că versiunea finală va avea mai multe funcţionalităţi.

„Încercăm să schimbăm şi mentalitatea oamenilor că presa sau cultura sunt pe gratis. Este normal să plăteşti oamenii care creează, iar noi vrem să popularizăm ideea asta de schimb. Cei care îşi oferă creaţiile pe gratis tot au nişte costuri: de timp, de bani, de energie“, a mai spus Henegar.

we are here

Cum îţi poţi finanţa proiectul

Proiectele ce pot fi înscrise pe site trebuie să corespundă uneia dintre următoarele categorii: Film, Muzică, Teatru, Design şi Expoziţie, Publishing, Urban, Ştiinţă şi Tehnologie şi Educaţie. Oricine poate intra pe site şi îşi poate înscrie proiectul. Membrii “We Are Here“ analizează fezabilitatea lui şi stabilesc o întâlnire cu iniţiatorul . În cadrul acestei întâlniri, cel care vrea să-şi finanţeze public proiectul este sfătuit cum să-şi desfăşoare campania şi cum să-i abordeze pe potenţialii susţinători. Dacă trece de această fază, proiectul este publicat pe site şi are la dispoziţie maximum 45 de zile pentru a strânge suma necesară realizării lui. Dacă banii nu sunt strânşi în această perioadă, toţi banii susţinătorilor sunt returnaţi. Mai există şi posibilitatea de a opta pentru o finanţare flexibilă. Astfel, iniţiatorii pot primi, la sfârşitul unei campanii, numai o parte din bani – minimum 30% din suma cerută iniţial. Aceştia sunt obligaţi prin contract să folosească sumele obţinute doar pentru scopurile declarate în campanie.

Dacă un proiect este finanţat, toţi susţinătorii sunt premiaţi de către iniţiator, în funcţie de contribuţia lor. De exemplu, cei care contribuie cu 5 euro sau mai mult la proiectul „Albumul de jazz Garden Beast al grupului Iordache“, primesc „varianta digitală a albumului, înainte de lansarea oficială, în format MP3 de 320 kbit/s sau FLAC, ALAC (Apple Lossless), AAC sau Ogg Vorbis, inclusiv grafica albumului, numele muzicienilor şi orice alte informaţii relevante“. Cei care oferă 10 euro sau mai mult sunt răsplătiţi cu „ Toate cele de mai sus, plus un CD semnat de Iordache şi mulţumiri pe paginile oficiale Iordache de pe Facebook şi Twitter“, iar cei care dau 25 de euro sau mai mult primesc „ toate cele de mai sus, plus un LP de vinil de 150 de grame semnat de Iordache“. În jurul acestor recompense se învârte tot conceptul de „crowdfunding“, explică membrii echipei “We Are Here“.

Pentru a-şi asigura succesul campaniei, iniţiatorii trebuie „să-şi activeze o comunitate şi un public ţintă.  Cei care vin cu proiecte ştiu cui se adresează şi cum să ajungă la oamenii respectivi“, explică Irina Caraivan.  Irina Henegar spune că iniţiatorii sunt reticenţi să ceară bani pentru finanţarea proiectelor. „Acest lucru este complet greşit. Eu nu mă duc acolo să zic «daţi-mi bani că sunt sărac şi am o idee bună». Nu. Spun: «haideţi să facem împreună un efort. Eu ofer ce am de oferit şi am nevoie de la fiecare dintre voi 5-10 euro ca să facem lucrul ăsta. Fiecare dintre voi va primi ceva în schimb». E un schimb“, explică ea. „În România e foarte împământenită ideea de donaţie şi noi încercăm să ieşim din tiparul ăsta. Îi sfătuim să ofere premii foarte relevante şi să-şi respecte publicul“, completează Caraivan.

image

 

„Suntem aici!“ , strigă cei mici

I-am întrebat pe membrii echipei cum au ales numele platformei. Răspunsul a fost unul neaşteptat. Se pare că inspiraţia a venit de la Doctor Seuss.

„Eu am o fetiţă de trei ani care se uită la desene animate. «Horton Hears a Who» este unul dintre desenele ei preferate, ne-am uitat la el de 486 de ori, şi omuleţii mici, «The Whos», pentru a fi auziţi de animalele mari cântă «We are here!». Omuleţii mici sunt extrem de creativi şi viaţa lor este foarte frumoasă. Nu sunt nişte amărâţi ci, pur şi simplu, sunt mici. Asta e singura lor problemă – că nu pot fi auziţi de cei mari. Trăiesc pe un fir de praf. Mi s-a părut foarte frumos şi mi s-a părut un nume foarte potrivit pentru ce vrem noi să transmitem. Avem nevoie de oameni creativi şi de o mulţime de oameni care să îi audă. Până când lumile acestea nu se întâlnesc, platforma nu are cum să funcţioneze“, explică Irina Caraivan. 

Viitorul crowdfundingului românesc este Europa

Pe viitor, pentru a se asigura că iniţiatorii de proiecte de pe platformă vor comunica cât mai eficient cu susţinătorii lor, echipa are de gând să organizeze workshop-uri de instruire în acest sens. „Vrem să aducem experţi care să îi înveţe cum să facă un pitch, cum să facă un film de prezentare“, spune Henegar.

De asemenea, echipa îşi propune să atragă mai multe proiecte axate pe ştiinţă şi tehnologie. În acest sens, co-fondatorii au de gând să colaboreze cu facultăţile de profil din Capitală pentru a le comunica studenţilor de platforma We Are Here şi de avantajele finanţării publice.

Mai mult, membrii echipei speră ca platforma lor să se extindă la nivelul întregii Europe şi de aceea site-ul este disponibil atât în limba română cât şi în limba engleză.   

Haideţi să discutăm! Ne puteţi vizita şi pe pagina de Facebook Tech Adevărul.

Crowdfunding-ul în România. Poveştile de succes şi provocările unei noi industrii

Tehnologie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite