Un an de Uber România: cum se prezintă aplicaţia care schimbă transporturile
0
Uber a debutat în România în urmă cu un an, pe 25 februarie. S-au făcut interviuri, s-a stârnit scandal, iar acum poţi afla cum a fost această perioadă pentru cea mai urmărită companie americană din lumea startup-urilor.
Prin aplicaţia Uber un şofer poate deveni transportator de: oameni, produse, mâncare. Cel puţin aşa s-a împărţit în alte ţări din lume. În România, deocamdată, este la nivelul ridesharing. Un om îşi pune maşina la dispoziţie, alt om se alătură drumului şi plăteşte la final. Cel puţin aceasta este ideea de bază.
În urmă cu un an, Rob Khazzam, responsabil de extindere globală pentru Uber, spunea că filosofia Uber se bazează pe percepţia companiei ca una care oferă un serviciu tehnologic, nu unul de taximetrie.
„Sunt milioane de maşini în Bucureşti care nu sunt folosite. De asemenea, rata de ocupare a unei maşini este de 1,3 persoane, iar aceasta scade în toată Europa Centrală şi de Est. Scopul nostru e să oferim acces uşor la alte maşini şi să reducem folosirea propriei maşini“, a spus Khazzam în interviul publicat anul trecut de „Adevărul“.
Cum arată lumea Uber în România
Pentru a-şi sărbători primul an pe piaţa locală, Uber a derulat un studiu (pe 2.531 de oameni) pentru a afla cum este receptat produsul său. Aplicaţia presupune că plăteşti fără cash, direct din contul bancar, după ce ţi-ai creat un cont în aceasta. Astfel, 90% din utilizatori susţin că apreciază plata electronică, iar 70% spun că folosesc serviciul după înserat şi noaptea, de unde ar trebui să reţii că o consideră de încrede. Până acum, 70.000 de oameni au descărcat aplicaţia.
Cei mai mulţi utilizatori, 60%, au sub 30 de ani, aceştia prezentând cea mai bună educaţie digitală şi cel mai mare acces la noile tehnologii - smartphone, Internet mobil, plată cu cardul. Mai mult, 90% deţin o diplomă de licenţă sau masterat pentru studii universitare şi post-universitare, conform aceluiaşi studiu.
De partea cealaltă e vorba de şoferi parteneri. Uber nu vrea să ofere cifre privind dimensiunea acestei baze, deoarece nu toţi sunt activi în acelaşi timp. Se bazează mult pe timpul mediu al cursei, acesta e indicatorul după care se derulează activitatea, iar acum e la 4,5 minute de la aproape 12 minute la debut.. Mai mult, unii dintre şoferi pot să nu facă decât câteva curse pe lună sau să nu înceapă niciodată să lucreze, doar să se înregistreze. Totuşi, din statisticile companiei, 72% au între 21 şi 40 de ani. Vârsta minimă este de 21 ani. Dar 70% au studii superioare.
UberHop, alt serviciu destul de popular în celelalte ţări în care activează compania.
Conform studiului, 37% sunt antreprenori sau liber profesionişti, pe când 32% sunt angajaţi sub diverse forme şi în diverse domenii, iar 22% n-au altă sursă de venit. În final, 90% spun că aleg Uber pentru venitul în plus pe care îl obţin şi pentru flexibilitatea de a ieşi în trafic când doresc. Din aceşti bani generaţi prin aplicaţie, 56% ar acoperi cheltuielile de bază, 13% ar merge spre economii, în timp ce 31% se duc pe achiziţii pe care oamenii nu şi le permiteau înainte.
Între ridesharing şi „spaima taximetriştilor“
Caracterizarea „spaima taximetriştilor“ a rămas din presă şi se prea poate ca taximetriştii s-o fi luat în seamă. Uber are însă o problemă legislativă. Ai putea spune că e ilegal, însă compania susţine că este doar nereglementat serviciul pe care îl pune la dispoziţie. În România e concurent direct cu taximetria, dar ceea ce generează este o extindere a acestui domeniu al transporturilor şi livrării. În Spania, de exemplu, UberEats livrează mâncare. În Germania, taxiurilor au fost integrate cu aplicaţia.
În studiul Uber, 86% din utilizatori susţin că legislaţia actuală nu sprijină ridesharing-ul. Iar de când a debutat în România, 25% din clienţi spun că folosesc maşina personală mai puţin, pe când 41% apelează la serviciu când locurile de parcare sunt limitate. Aici este câmpul de extindere la care făcea referire Rob Khazzam şi pe care îl propune Uber: maşina personală să fie mai puţin folosită decât maşina pusă la comun.
Uber este bun, este rău? Desigur că nu-i doar alb şi negru, ci situaţia Uber în România, Europa şi oriunde în lume are nuanţe de gri. E cert atât: există şi cumva va fi asimilat în fiecare ţară în care debutează. Deocamdată, aşa se prezintă în România după un an şi trei servicii lansate: UberX, UberSelect, Uber Child Seat. Vor mai urma.
Se încarcă comentariile...
