În biroul lui Bogdan Hossu din sediul companiei sale Wise Finance Solutions sunt câteva vapoare. Unele sunt surprinse în tablouri, altele stau aşezate prin diverse colţuri ale camerei, printre cărţi şi pe birou. El are permis de marinar din urmă cu aproape trei ani şi încă de la prima plecare în larg a naufragiat. Totuşi, ca în afaceri, asta nu i-a stăvilit interesul pentru navigat pe mare.

„Tânăr antreprenor“ nu este doar acum, la 30 de ani, ci în domeniul afacerilor a pornit în urmă cu peste un deceniu. Pe atunci a pornit la drum cu un grant din Elveţia, de 15.000 de euro câştigat printr-un ONG, „Am pornit o firmă de software, am creat un program pentru educaţie şi am încercat să îl vindem în ţară, prin şcoli, drept meditator personal pentru copii, dar n-am reuşit. Am vândut însă în Irlanda. Apoi, eu şi ceilalţi parteneri ne-am dezvoltat pe partea de animaţie şi efecte vizuale şi am început să facem videoclipuri, aşa am ajuns să colaborăm pentru emisiuni TV şi seriale“, mi-a spus Bogdan Hossu, actualmente director fondator Wise Finance Solutions, companie specializată în programe pentru fonduri europene.

Această companie a venit ca o necesitate pe când el voia să aibă acces la un proiect pe fonduri europene. „Eram student atunci, pasionat de IT, dar pentru proiect nu ne-am înţeles cu consultantul. Aşa am pornit propria companie de consultanţă. Am făcut proiectul pentru firma de IT şi aşa au pornit ambele. La început au fost proiecte de câteva mii şi zeci de mii de euro şi acum avem unele şi de 100 de milioane de euro“, afirmă acesta. Ce i-a plăcut cel mai mult în acest domeniu e tocmai discuţiile cu cei interesaţi şi accesul, în avanpremieră, la proiectele lor.

Bogdan Hossu, fondator Wise Finance Solutions.

„E frumos să intri în contact cu oameni care sunt buni pe ceea ce fac şi ei vin să îţi explice ţie cum funcţionează proiectul lor. Asta pentru că dacă noi nu ştim cum funcţionează, nu îi putem ajuta mai departe. Desigur că şi banii sunt importanţi, dar partea frumoasă e asta. Apoi, e încrederea oamenilor. Spre exemplu, noi avem o politică în care luăm un avans pentru proiect, dar dacă nu se acceptă, dăm banii înapoi. Astfel, nu există un risc pentru client“, explică Hossu. Totuşi, această politică i-a adus şi o întrebare oarecum evidentă din partea unui client. „Ne-a întrebat dacă muncim gratis. Nu muncim gratis, că noi facem o evaluare şi dacă ştim că proiectul nu e acceptat, nu îl acceptăm. Aşa nu pierdem nimic“, spune el.

În 2013, compania a avut o cifră de afaceri de circa 1,3 milioane de euro, iar în toată existenţa sa, a împlinit cinci ani, au fost peste 30 de proiecte cu o valoare totală de circa 300 de milioane de euro. Hossu estimează că într-un an de zile o să depăşească 500 de milioane de euro, iar pentru 2014 preconizează o creştere a cifrei de afaceri cu 30%. „De doi ani de zile am intrat în zona de multinaţionale şi aici proiectele se discută de la 20-30 de milioane în sus“, spune acesta.

De ce sunt respinse proiecte pe fonduri europene

Când vine vorba de motivele pentru care sunt respinse proiecte, Bogdan Hossu spune că sunt motive banale, precum poziţia ştampilei în colţul din dreapta sus şi nu în dreapta jos, dar şi unele mai complexe, cum ar fi actele de proprietate care nu sunt în regulă, beneficiarul e pe pierdere sau nu există toate documentele cerute.

Dacă ar lua-o de la zero, Hossu spune că ar investi în cercetare şi dezvoltare. „Aici sunt îndreptate planurile UE pe următorii 10 ani. Cu un milion de euro în acest domeniu, pe fonduri europene aş putea atrage cel puţin 20 de milioane“, spune el. Totuşi, s-a mai implicat într-un domeniu mult diferit de cel în care activează, şi anume cel al sportului şi artelor marţiale.

În urmă cu doi ani de zile l-a întâlnit pe Sorin Lupaşcu, actualul partener, care predă Daito-ryu (n.r. - un stil de arte marţiale japonez). „I-am propus să facem o sală împreună şi să vedem cum e. Pe lângă cursurile care se vor derula acolo, mai vrem să creăm plus valoare pentru şi prin clienţii noştri şi să facem cum e în Japonia. Le propunem ca 10-15 minute pe săptămână, dimineaţa sau la prânz, să îşi scoată angajaţii din birou şi să facă toţi gimnastică energetică“, a explicat Hossu.

Despre artele marţiale, un domeniu în care s-a implicat spre finalul acestui an, Bogdan Hossu spune că în primul rând pentru copii sunt utile, le creează disciplină, îi ajută să îşi canalizeze energia pe ceva care e bun şi util în loc să piardă timpul. „Adulţilor le creează echilibru, se simt mai bine cu ei“, mai spune el.