De ce suportăm mai greu canicula

Zilele caniculare, din ce în ce mai multe în ultimii ani, ne dau peste cap organismul. Poluarea şi schimbarea circulaţiei maselor de aer ne obligă să ne obişnuim cu arşiţa. Locuitorii de la oraş resimt cel mai greu aerul fierbinte din zilele de vară. Stilul de viaţă modern şi temperaturile din ce în ce mai ridicate ne fac să suportăm foarte greu canicula.

Verile foarte calde cu care ne-am confruntat în ultimii ani nu vor dispărea foarte curând, susţin cercetătorii de la marile universităţi din întreaga lume. Efectul de seră şi schimbările climatice au dus la apariţia unor temperaturi din ce în ce mai mari, iar lucrurile nu sunt pe cale să se schimbe. Cel puţin în următorii 60 de ani, arată o analiză a oamenilor de ştiinţă de la Stanford University (SUA).

„Potrivit estimărilor noastre, zone întinse de pe glob sunt pe cale să se încălzească atât de rapid încât, până la jumătatea acestui secol, chiar şi cea mai răcoroasă vară va fi mai fierbinte decât cea mai caldă din ultimii 50 de ani", spune coordonatorul studiului, profesorul Noah Diffenbaugh.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat aproximativ 50 de modele climatice din secolul XX şi XXI şi au studiat datele privind temperaturile înregistrate în ultimii ani. Dacă în următorii 70 de ani Europa din zona mediteraneeană va fi direct afectată de valuri din ce în ce mai mari de căldură, nici România nu va scăpa de veri calde. Temperaturile caniculare înregistrate în ultimii ani nu mai sunt o raritate. 

De unde vine canicula

„Şi la noi în ţară se constată deja o tendinţa de creştere a temperaturii medii, dar şi a pragurilor temperaturilor extreme, cu valori mai ridicate vara şi iarna, comparativ cu anotimpurile de tranziţie", spune climatologul Roxana Bojariu de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). „Această tendinţă, evidenţiată şi în creşterea frecvenţei şi intensităţii valurilor de caldură şi a secetelor, va continua şi în viitor în condiţiile schimbării climatice provocate de emisiile gazelor cu efect de seră", explică Bojariu. Pe de altă parte, meteorologul Dumitru Baltă crede că nu se poate trage o concluzie fermă în acest sens şi spune că cea mai caldă vară din ultimii ani a fost cea din 2007.

Click pe foto pentru a vedea infografia cu evoluţia temperaturilor în oraşe

Zilele caniculare sunt cele definite ca având temperaturi maxime ce trec de pragul de 35 de grade Celsius.  „Astfel de conditii apar, de obicei, când un câmp de presiune ridicată se extinde dinspre Atlantic spre toată Europa Sudică sau când avem circulaţii atmosferice care aduc deasupra ţării noastre mase de aer din zona nord-africană sau din Orientul Apropiat", spun specialiştii în meteorologie. De fapt, circulaţia maselor de aer şi schimbările înregistrate în ultima vreme în acest sens este factorul determinant în apariţia zilelor caniculare, greu de suportat de organism.

Umiditatea creşte disconfortul

„Vremea caniculară în zona ţării noastre este determinată de circulaţiile aerului sudice şi sud-vestice, care aduc aer fierbinte uneori şi dinspre Peninsula Arabică, peste Marea Mediterană sau Marea Neagră. Acest aer fierbinte apare atât în apropierea solului, dar şi la înălţimi mai mari, de peste 1.500 de metri. Este vorba de un aer tropical uscat, iar cu cât densitatea acestuia este mai mare, cu atât vremea caniculară va fi mai persistentă", explică Dumitru Baltă.  În măsurătorile meteorologice, un rol important îl joacă în ultima vreme indicele temperatură-umiditate.

Astfel, umiditatea înregistrată în atmosferă determină decisiv felul în care simţim temperaturile ridicate. „Indicele temperatură/umezeală poate face ca efectul caniculei să fie mai uşor sau mai greu suportat de organismul uman. În condiţiile unei umezeli atmosferice mai ridicate, mecanismul de reglare a temperaturii corpului prin transpiraţie funcţionează mai greu - practic, evaporarea la nivelul pielii este diminuată - şi senzaţia de căldură este mai greu suportată", afirmă Roxana Bojariu.

Valoarea de la care apare disconfortul pentru organismul uman este cea de 80 de unităţi. Situarea României mai departe de sursele majore de umiditate (Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană) în combinaţie cu regimul termic carcteristic determină un  regim mediu al umidităţii, mai redus faţă de ţările aflate în jurul bazinului mediteranean. Tot de umezeala din aer depind şi mai mulţi indici folosiţi în ultima vreme de experţii în climatologie, precum temperatura resimţită („real feel", indice introdus de accuweather.com).

Acest indice exprimă temperatura reală resimţită de organismul uman şi este calculat în funcţie de mai multe componente: temperatură înregistrată, umiditate, vânt, intensitatea razelor solare, înnorări şi precipitaţii.

Originea caniculei

Termenul de „caniculă" vine de la cuvântul latin „canis" (câine). Canicula este specifică perioadei 22 iulie-23 august, când Steaua Sinus din Constelaţia Câinele Mare răsare şi apune odată cu Soarele.

44,5 grade Celsius. Aceasta este temperatura maximă  absolută atinsă în România. Valoarea a fost înregistrată la data de 10 august 1951, în localitatea Ion Sion (Râmnicelu, judeţul Brăila).

44,3 grade Celsius. Aceasta este cea mai apropiată temperatură de maxima absolută, înregistrată recent. Valoarea a fost atinsă la data de 24 iulie 2007,  în localitatea Calafat, judeţul Dolj.

Cum se împart zilele toride

Zile de vară. Temperaturile maxime depăşesc la amiază valoarea de 25 de grade Celsius.

Zile tropicale. Temperaturile maxime ating sau depăşesc la amiază valoarea de 30 de grade Celsius.

Caniculă.  Zile în care temperaturile ajung la peste 35 de grade Celsius, la amiază. Aceste perioade sunt caracterizate prin arşiţă şi zăpuşeală.

Coduri de caniculă

Specialiştii în meteorologie şi climatologie folosesc patru coduri de caniculă. Acestea sunt:

Codul verde (până în 35ºC în intervalul orar 11.00 - 17.00). Meteorologii afirmă că  nu sunt necesare măsuri specifice.

Codul galben (35 - 38ºC în intervalul orar 11.00 - 17.00). În acest caz se instituie măsurile specifice de alertă.

Codul portocaliu (38 - 40ºC în intervalul orar 11.00 - 17.00). Meteorologii susţin că în acest caz se instituie măsurile de mobilizare maximă.

Codul roşu (peste 40ºC în intervalul orar 11.00 - 17.00).  Se instituie măsurile de mobilizare maximă.

Ne-a scăzut rezistenţa la căldură

Stilul de viaţă modern ne face să suportăm din ce în ce mai greu canicula, spun medicii. „În ultima vreme suntem obişnuiţi cu aerul condiţionat, iar diferenţele de temperatură dintre încăpere şi exterior afectează organismul", spune medicul de familie Gheorghe Alexandrescu. Cei mai afectaţi sunt locuitorii de la oraş, acolo unde locurile verzi aproape că au dispărut, dar mai ales copiii şi bătrânii.  „Organismul se adaptează mai greu faţă de acum mulţi ani, din cauza unui cumul de factori. Acum nu mai putem sta la soare fără protecţie solară, iar afecţiunile cauzate de căldura excesivă sunt din ce în ce mai dese", mai spune Alexandrescu.

Şi poluarea din marile oraşe ne face să suportăm foarte greu căldura sufocantă. Această senzaţie este dată mai ales de faptul că, pe timpul verii, concentraţia de substanţe toxice din aer atinge cotele cele mai ridicate de peste an. Combinaţia dintre temperaturile ridicate şi poluanţii atmosferici scade şi mai mult calitatea aerului, poate cauza dificultăţi de respiraţie şi poate declanşa boli grave. Potrivit Agenţiei Europene pentru Mediu, în lunile de vară din 2010 nivelul de poluare cu ozon a fost puţin mai ridicat decât în intervalul 2007-2009, inclusiv în România. Pentru bucureşteni, situaţia este cu atât mai alarmantă, dat fiind faptul că o statistică europeană plasează capitala României pe primul loc în topul celor mai poluate oraşe de pe continent.

Mai agresivi vara

Temperaturile ridicate sunt percepute de organismul nostru ca un factor de stres, spun medicii. Aceştia susţin că foarte multe persoane sunt mai irascibile şi mai agitate vara şi de cele mai multe ori au reacţii mai agresive decât în alte perioade ale anului.

Statisticile arată chiar că rata de infracţionalitate este mai mare în perioadele calde ale anului. În plus, căldura excesivă accentuează depresiile. Alte afecţiuni determinate de caniculă sunt: stare de rău general, şoc caloric (febră, leşinuri), tulburări de ritm cardiac sau, în cazuri grave, infarct miocardic acut şi insomnii.

"În ultima vreme suntem obişnuiţi cu aerul condiţionat, iar diferenţele de temperatură dintre încăpere şi exterior afectează organismul."
Gheorghe Alexandrescu
medic de familie

Efectele negative pot fi prevenite

Chiar dacă nu mai suntem atât de rezistenţi în faţa valului de căldură, câteva trucuri ne pot face să prevenim efectele negative ale caniculei asupra organismului.

Trucuri:

- Evitaţi contactul direct cu soarele. Încercaţi să rămâneţi în casă la amiază. Dacă totuşi nu aveţi încotro, acoperiţi-vă capul.
- Beţi mai multă apă decât de obicei.  În această perioadă organismul pierde prin transpiraţie multe din sărurile minerale şi se deshidratează foarte puternic. Doi litri de apă pe zi sunt absolut necesari.
- Fără cofeină şi băuturi alcoolice. Excitanţii precum cafeaua nu fac decât să accentueze starea de disconfort general. La fel, alcoolul duce la creşterea tensiunii arteriale.
- Consumaţi fructe şi legume. Acestea asigură necesarul de vitamine şi minerale.
- Montaţi-vă draperii. Pentru ca soarele să nu mai pătrundă atât de mult în locuinţă, draperiile în culori deschise, din materiale grose, ar putea fi o soluţie.

Mituri:

Există însă şi obiceiuri pe care le considerăm bune pe caniculă, dar care fac mai mult rău, spun medicii.

- Duşurile reci. „Vara trebuie să facem duşuri călduţe, care să ne facă să suportăm mai uşor căldura după ce ieşim din baie", spune Gheorghe Alexandrescu. Duşurile reci sporesc senzaţia de căldură insuportabilă.

- Băuturile de la frigider. Este bine să ne răcorim cu o băutură rece, dar nu de la congelator. Sucurile foarte reci pot duce la apariţia unor afecţiuni.

- Prosoapele ude în geam. Acestea cresc umiditatea din încăpere, iar căldura va fi mai greu de suportat de organism.

Canicula ar putea reveni

În luna august, regimul termic al aerului va înregistra valori peste mediile multianuale lunare în estul, în sud-estul şi, local, în vestul ţării, iar în restul teritoriului valorile termice vor fi apropiate de normele climatologice, se arată în prognoza ANM. Astfel, temperaturile vor depăşi media lunară de 18,7 grade Celsius, distribuită între 14 grade în nordul Moldovei şi 23 de grade în Banat şi Bărăgan. Meteorologii susţin că temperaturile pot trece de 30 de grade mai ales în Bărăgan şi în Dobrogea, după jumătatea lunii. Cantităţile de precipitaţii se pot situa sub normele climatologice în sudul, sud-estul şi, local, în vestul teritoriului, iar în restul ţării, acestea vor fi apropiate de mediile multianuale lunare.