Cele mai vechi străzi îşi povestesc secretele

De pe fosta alee a Podului din Cluj, mulţi sinucigaşi s-au aruncat în râul Someş De prea puţine ori ne-am gândit care ar fi povestea străzii pe care mergem în fiecare zi către

De pe fosta alee a Podului din Cluj, mulţi sinucigaşi s-au aruncat în râul Someş

De prea puţine ori ne-am gândit care ar fi povestea străzii pe care mergem în fiecare zi către piaţă, la farmacie sau când ne oprim să admirăm o haină frumoasă într-o vitrină. Lipscani din Craiova şi Bucureşti, Proclamaţia din Timişoara, Republicii din Braşov, Armeană din Iaşi sau Podului din Cluj sunt străzi încărcate de istorie. Încă mai ascund, printre blocuri, bănci şi restaurante, rămăşiţe timide ale trecutului.

Câţi dintre noi ştiu că o simplă străduţă pietruită a avut cândva o istorie interesantă ori că drumul pe care îl străbatem zilnic spre serviciu ar putea fi cel mai "bătrân" din oraş? Una dintre străzile cele mai vechi, dar şi cele mai cunoscute din Braşov este Republicii sau "a Căldărarilor", cum era denumită cândva. Aceasta era străbătută de un canal folosit la salubrizare, iar în capăt se afla una dintre cele mai vechi porţi ale cetăţii. De aici, o altă denumire a străzii: Purzengasse (strada Porţii). Istoricii vorbesc despre un turn cu ceas, care astăzi nu mai există. Doar o casă de secol al XVI-lea ne mai aduce aminte de vremurile de odinioară. Atracţiile anului 2007 pe această alee sunt terasele şi restaurantele cu specific unguresc, italian, săsesc sau chinezesc.

Regele Ferdinand, o arteră scumpă

Prima stradă clujeană atestată documentar, încă din anul 1361, este Platea Pontis (Strada Podului), actuala stradă Regele Ferdinand. Aceasta este ceea ce localnicii numesc "inima Clujului". Totodată, este şi una dintre cele mai scumpe zone din oraş. Strada este despărţită de un pod peste Someş, un loc damnat, unde mulţi sinucigaşi au ales să-şi pună capăt zilelor.

Uliţa Armenească este singura din municipiul Iaşi care păstrează traseul pe care îl străbătea şi în Evul Mediu. Singurul edificiu care mai stă mărturie acelor vremuri este Biserica Armeană. Între timp, au fost ridicate doar blocuri cu multe etaje. Strada Lipscani e cunoscută de toţi bucureştenii. Socotită una dintre cele mai vechi alei din Capitală, Lipscani încă mai păstrează urmele istoriei sale. "<> a târgului a fost menţionată încă din secolul al XVI-lea, ca una dintre foarte puţinele artere pavate cu lemn. În cursul secolului al XVIII-lea, negustorii bucureşteni cu puncte de desfacere aici ajung să facă comerţ în marele târg oriental, organizat de oraşul german Leipzig. Mulţi dintre aceştia au devenit <> ", ne-a povestit istoricul Adrian Majuru. Între o patiserie şi un notariat, pe o bucată de perete stă de ceva vreme o plăcuţă memorială cu portretul lui Mihai Eminescu, sub care sunt scrise următoarele cuvinte "Aici a lucrat ca redactor la ziarul Timpul, între 1877-1879".

Strada vânzătorilor de peşte

Şi în Craiova există o stradă Lipscani, care se înscrie pe lista celor mai "bătrâne" din urbe. A fost cunoscută drept "strada vânzătorilor de peşte". Din păcate, cutremurul din 1977 a şubrezit clădirile vechi de sute de ani şi, nici până în acum, administraţia nu a consolidat zona. Istoricul Ioan Haţegan ne vorbeşte despre Proclamaţia de la Timişoara, una dintre cele mai vechi străzi din oraş. Ultimele lucrări de modernizare au scos la iveală un fragment de stradă pavată cu lemn, despre care arheologii au confirmat că provine din epoca medievală. După ce o podină din lemn a fost scoasă şi dusă la muzeu, împreună cu un tezaur format din 300 de monede de argint şi două schelete, strada a fost repavată, pe aici circulând, din nou, tramvaiele.

Dacă eşti grăbit, străbaţi străduţa în câteva minute. Nu poţi să fii atent la istorie. Poate doar turiştii să caşte gura la clădiri.
Locuitor din Timişoara