Ce pericole îl pândesc pe omul modern
0
Trăieşte mai mult decât strămoşul lui. Dar, spre deosebire de el, omul modern este mai fragil din punct de vedere fizic, puterea lui constând mai ales în capacităţile intelectuale. Progresul tehnic, care ne-a făcut viaţa mai comodă, este şi principalul duşman al sănătăţii. Dar nu este singurul.
La o primă vedere, principala diferenţă dintre reprezentările omului de Neanderthal şi cele ale omului din societatea modernă constă în lipsa tonusului muscular în cazul celui din urmă.
De exemplu, în vreme ce abdomenul indivizilor primitivi era acoperit de muşchi, cel al femeii sau al bărbatului de astăzi este acoperit de un strat de grăsime „periculoasă".
O dovadă a forţei vânătorului de acum 20.000 de ani este o amprentă plantară cu o adâncime de câţiva centimetri, descoperită în Australia. Specialiştii spun că acest lucru demonstrează că omul preistoric alerga cu o viteză care o depăşea cu mult pe cea a alergătorilor de la Jocurile Olimpice.
Maşinile şi liftul scad nevoia de mişcare
Explicaţia pentru forma fizică precară a omului modern este simplă, iar „vinovatul" este el însuşi. Din dorinţa de a-şi uşura viaţa şi de
a-şi spori gradul de comoditate, el a creat maşinile, scările rulante şi liftul.
Însă toate acestea anulează orice necesitate de mişcare şi, de aceea, omul de astăzi este sedentar. Din acest motiv, au luat naştere o varietate de boli care în trecut nu existau, susţin specialiştii.
Ne punem creierul la bătaie
Pe măsură ce a evoluat, omul şi-a pierdut din abilităţile fizice. Asta deoarece în prezent nu mai este nevoit să vâneze decât divertisment, nu mai trebuie să muncească pământul cu propriile forţe, ci există maşini speciale pentru acest lucru, şi, în cele mai multe cazuri, nu mai trebuie să lupte pentru supravieţuire.
Acum, cel mai exploatat organ al nostru, atât pentru supravieţuire, cât şi pentru dobândirea succesului profesional este creierul. Unii specialişti consideră chiar că, în timp ce din punct de vedere fizic omul a involuat, el a evoluat pe plan cerebral. Aşa se explică de ce în ultimele sute de ani au apărut şi unele tulburări cerebrale şi psihice noi.
Avem relaţii sociale şi intime virtuale
Nici interacţiunile sociale, nici relaţiile de cuplu nu mai sunt la fel de când a luat amploare fenomenul Internet. Acum, discuţiile se poartă pe forumuri, există comunităţi virtuale, prietenii online, chiar şi sex virtual.
Consecinţa este că majoritatea celor care îşi transpun viaţa pe Internet nu mai ştiu să interacţioneze cu oamenii din viaţa reală, se fâstâcesc atunci când sunt nevoiţi să poarte o discuţie faţă în faţă şi întâmpină dificultăţi atunci când trebuie să depăşească o situaţie delicată. În plus, studiile arată că realitatea virtuală ne ameninţă imaginaţia şi ne inhibă trăirile afective.
Copiii cresc în faţa televizorului
Din cauza timpului îndelungat petrecut în faţa televizorului încă de la vârste foarte fragede, mulţi copii se dezvoltă cu dificultate. Studii recente au scos la iveală că o mare parte din micuţii care sunt aşezaţi în faţa televizorului de la un an spun primele cuvinte de-abia în jurul vârstei de trei ani, iar acestea sunt, de obicei, cuvinte auzite la televizor.
Telefonul mobil şi calculatorul au devenit instrumente indispensabile
Potrivit specialiştilor, copiii care stau mai mult la televizor şi la calculator decât afară, cu alţi copii, pierd şansa de a învăţa pe pielea lor ce este bine şi ce este rău şi libertatea de a-şi dezvolta încrederea în propriul corp şi în propria judecată. De asemenea, aceştia învaţă ce este comportamentul social de la programe precum Big Brother, în loc să şi-l dezvolte ei înşişi.
Stresul, cauză a bolilor moderne
În ultimii 100 de ani, presiunea creată de societatea modernă (lipsa timpului, problemele de la serviciu, progresul tehnologic etc.) a dus la apariţia unui nou factor de risc pentru sănătate: stresul.
Potrivit specialiştilor, stresul cronic duce la creşterea nivelului de cortizol (cunoscut sub numele de hormon al stresului) şi de insulină şi la inhibarea unor hormoni care au rolul de a facilita asimilarea substanţelor nutritive din hrană.
Consecinţa principală a acestui proces, numit stres metabolic, duce la acumularea de grăsime în zona abdominală, la dezvoltarea unor procese inflamatoare în corp şi la dezvoltarea stresului oxidativ, care grăbeşte degradarea celulară.
Încălzirea globală aduce afecţiuni noi
Teoriile ecologiste arată că neglijenţa omului modern faţă de natură este un alt factor care ne pune viaţa în pericol. Reducerea semnificativă a spaţiului verde a produs, conform specialiştilor, modificări periculoase ale climei pe Glob.
Din această cauză, anotimpurile încep să nu se mai deosebească între ele, iar temperaturile extreme fac victime peste tot în lume. Un exemplu în acest sens este valul de caniculă din 2003, care a cauzat peste 20.000 de decese în Europa.
În plus, modificările climei duc la răspândirea bolilor infecţioase, care până nu demult erau stopate de vremea rece. Potrivit specialiştilor, peste câţiva ani vor ajunge şi în zona noastră bolile de la tropice. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că numărul deceselor provocate de încălzirea globală a fost de 150.000 în anii 2000 şi că va creşte în viitor.
Specialistul nostru
Lena Rusti
psiholog psihoterapeut
Efortul cel mai mare depus de organismul nostru are loc în procesul de adaptare, care ne asigură echilibru şi capacitatea de a face faţă realităţii, cu toate schimbările ei. Cu cât schimbările sunt mai multe, mai frecvente sau mai provocatoare, cu atât efortul depus de noi este mai mare. Aşa apare efectul stresului, care implică o mobilizare suplimentară a organismului.
Pe termen scurt, această mobilizare poate fi benefică, însă pe termen lung efectele sale duc atât la tulburări psihice, cât şi la tulburări psihosomatice. Tulburările de anxietate şi cele de stare sunt exemplele cel mai uşor de corelat presiunii vieţii moderne, în care progresul tehnologic are un aport important.
Procesul de adaptare este diferit la copii faţă de adulţi. Spre deosebire de adulţi, care îşi rigidizează multe dintre comportamente, opinii sau moduri de reacţie, copiii sunt mult mai flexibili şi se adaptează mult mai uşor. Ceea ce pentru unii adulţi poate deveni o realitate stresantă poate deveni un mediu natural pentru un copil.
5 afecţiuni ale societăţii noastre de consum
În ultimii ani, s-a înregistrat o creştere a incidenţei depresiei
În timp ce la începutul anilor 1900 principala problemă de sănătate o reprezentau bolile infecţioase, în prezent, majoritatea au fost eradicate, atât datorită igienei, cât şi datorită progreselor ştiinţifice majore din ultimii 100 de ani.
Tot mulţumită inovaţiilor din domeniul medical, a scăzut rata mortalităţii infantile, iar speranţa de viaţă a crescut. Cu toate acestea, stilul de viaţă modern a dus la dezvoltarea unor afecţiuni care în trecut fie nu existau, fie erau destul de rare.
1 Sindromul metabolic
Aproximativ 35 la sută din bărbaţi şi 33 la sută din femei prezintă sindrom metabolic, un complex de dereglări care favorizează instalarea unor boli grave frecvente în secolul al XX-lea şi al XXI-lea: bolile cardiovasculare şi diabetul de tip II.
Este caracterizat prin asocierea mai multor probleme de sănătate, printre care rezistenţa la insulină, un nivel crescut al insulinei în organism, hipertensiune arterială, un nivel crescut al trigliceridelor şi al colesterolului „rău" (LDL) şi valori scăzute ale nivelului colesterolului „bun" (HDL), creşterea cantităţii de albumină în urină şi coagularea prea rapidă a sângelui.
Principala cauză a sindromului metabolic este cantitatea mare de grăsime abdominală, specifică sedentarilor cu o alimentaţie dezechilibrată şi cu un nivel crescut de stres. Sindromul metabolic stă la baza bolilor cardiovasculare, principala cauză de deces în ţara noastră.
2 Cancerul
Pe locul al doilea în topul cauzelor de deces la noi în ţară şi în lume se situează cancerul. În cazul bărbaţilor, cel mai frecvent tip de cancer este cel pulmonar, iar la femei, cel de sân, urmat de cancerul de col uterin.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază că 50 la sută din totalul cazurilor de cancer au drept cauză principală stilul de viaţă nesănătos, restul de 50 la sută fiind determinate de modificările structurii genetice şi de ereditate. Potrivit aceleiaşi surse, aproximativ 85 la sută din totalul formelor de cancer pot fi prevenite.
3 Boala pulmonară obstructivă cronică
Peste 600.000 de români suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), afecţiune incurabilă provocată în principal de fumat. Tusea, expectoraţia, senzaţia de sufocare în timpul efortului, dificultatea de a urca treptele şi chiar de a ne îmbrăca sunt simptomele care anunţă instalarea BPOC.
Boala este frecventă în rândul bărbaţilor de peste 40 de ani care fumează de mai bine de zece ani şi este responsabilă de aproximativ trei milioane de decese anual în întreaga lume.
4 Alzheimer
Este o boală descoperită destul de recent de oamenii de ştiinţă şi are legătură, în primul rând, cu creşterea speranţei de viaţă a populaţiei, fiind o afecţiune care apare mai ales după vârsta de 65 de ani.
Maladia Alzheimer apare în urma acumulării de proteine la nivelul creierului, sub formă de plăci sau de noduri care „sufocă" celulele creierului responsabile cu memoria.
5 Depresia şi anxietatea
Deşi nu sunt afecţiuni noi, depresia şi anxietatea au căpătat amploare în ultimii ani din cauza creşterii nivelului de stres în rândul populaţiei şi petrecerii unui timp îndelungat în casă ori la birou, unde nu există suficientă lumină naturală (lumina solară determină un nivel crescut de serotonină, hormon al bunei-dispoziţii). Din aceleaşi motive, aceste tipuri de afecţiuni psihice sunt tot mai frecvente şi în rândul copiilor.
Au apărut infecţii multirezistente
Progresele medicinii moderne au determinat apariţia unui număr mare de medicamente cu rolul de a ţine în frâu infecţiile de natură bacteriană ori virală. Însă numărul mare de antibiotice cu spectru larg (eficiente în mai multe tipuri de infecţii) a determinat şi o amplificare a fenomenului de administrare necorespunzătoare.
Din cauza tratării incorecte a infecţiilor, unele bacterii au devenit rezistente la tratament, ceea ce a dus la apariţia unor afecţiuni foarte dificil de tratat, uneori fatale. Exemple de astfel de infecţii sunt cele cu Stafilococul auriu multirezistent şi tuberculoza multirezistentă.
Stresul irită intestinele
Durerile abdominale, balonarea şi scaunele neregulate (constipaţie alternată cu diaree) care persistă mai mult de trei luni pot fi simptome ale sindromului de intestin iritabil.
Această afecţiune recent descoperită de cercetători are drept cauză principală nivelul crescut de stres, care modifică motilitatea intestinală, asociat cu o dietă bogată în alimente grase, în cafea, în alcool şi săracă în fibre. Pentru a contracara această afecţiune, specialiştii recomandă o dietă în care predomină cerealele şi legumele proaspete.
Specialistul nostru
Dr. Radu Leon George
medic de familie,
competenţă în fiziokinetoterapie
Bolile noi sunt în mare parte afecţiunile provocate de virusuri. Cele apărute în ultimele zeci de ani au suferit mutaţii genetice adaptative ale ADN-ului viral, care încearcă să depăşească metodele de tratament.
În plus, tratamentele descoperite în urma nenumăratelor cercetări medicale, folosite în mod abuziv sau în doze incorecte, au determinat apariţia microbilor rezistenţi la tratamente. Bolile provocate de virusuri pot merge de la gripă (sezonieră sau porcină) la sindromul de oboseală cronică (provocat de un retrovirus) sau chiar la cancerul de col uterin, provocat de virusul papiloma uman.
De asemenea, diabetul şi obezitatea sunt patologii în continuă ascendenţă, probabil din cauza unui stil de viaţă mai puţin organizat.
Însă, poate, afecţiunile cu cea mai mare pondere din ultimul timp, mai ales în rândul populaţiei tinere, sunt cele neuropsihiatrice, în special depresia.
Surmenaj
Stresul continuu la birou şi lucrul peste program duc la epuizare profesională.
Aliaţi împotriva bolilor secolului
Crudităţile conţin enzime care favorizează asimilarea substanţelor nutritive
Ar trebui să mâncăm ca în Paleolitic
Deşi întregul organism uman a evoluat foarte mult în ultimii 50.000 de ani, sistemul digestiv a rămas aproximativ la fel. Asta în primul rând pentru că hrana noastră a suferit modificări majore într-un timp foarte scurt, nepermiţând organelor digestive să se dezolte astfel încât să o prelucreze fără probleme.
În primul rând, pentru a nu suprasolicita metabolismul, care este pus la grea încercare de alimentele procesate, nutriţioniştii recomandă consumul de fructe şi de legume crude. Acestea sunt bogate în enzime care favorizează metabolizarea lor fără un efort suplimentar din partea organismului.
Bineînţeles, din dietă nu trebuie să lipsească proteinele de origine animală, în special carnea şi peştele, bogate în zinc, fier şi în alte elemente nutritive necesare funcţionării organismului la parametri optimi. Acestea constituiau principala hrană pentru vânătorul preistoric. Deoarece carnea nu poate fi consumată crudă din cauza bolilor pe care le poate provoca, este bine ca dieta să cuprindă, de asemenea, fibre. Acestea se asimilează cel mai bine din legume şi din cereale.
De ce avem nevoie de antioxidanţi
Dieta bogată în antioxidanţi poate avea rol de medicament profilactic în societatea modernă, în care procesele oxidative sunt mult mai accentuate decât în trecut. Expunerea neprotejată la radiaţiile ultraviolete puternice (din cauza subţierii stratului de ozon), poluarea şi substanţele sintetice din alimente sporesc deteriorarea celulelor prin oxidare, fenomen cunoscut sub numele de stres oxidativ.
Alimentele cu o culoare naturală intensă, cum sunt broccoli, morcovii, roşiile, vinetele şi fructele de pădure, conţin cel mai mare nivel de antioxidanţi, substanţe capabile să combată stresul oxidativ.
Luminoterapie pentru sedentari
Dacă ai o activitate de birou prelungită, iar după serviciu eşti prea obosit să mai ieşi la plimbare în aer liber, ar trebui să apelezi la luminoterapie, recomandă specialiştii. Principalul efect al acestui tip de tratament este reducerea stresului şi creşterea nivelului de serotonină în organism.
Studiile arată că lipsa luminii naturale face ca serotonina să fie transformată în melatonină, un hormon implicat în menţinerea ritmului circadian (noapte-zi). Nivelul crescut de melatonină este asociat cu apariţia tristeţii inexplicabile, cu stări de somnolenţă şi cu insomnie în timpul nopţii, simptome specifice depresiei.
Sindroame date de calculator
Folosirea prelungită a calculatorului, atât la serviciu, cât şi acasă, duce la instalarea unor tulburări specifice. De exemplu, persoanele care îşi petrec mult timp în faţa monitorului pot experimenta sindromul „vederii de calculator", manifestat prin înroşirea ochilor, usturimi, vedere dublă şi înceţoşată cu unul sau cu ambii ochi, dificultăţi de a deosebi culorile, sensibilitate la lumină şi chiar dureri în zona cefei sau spatelui.
De asemenea, utilizarea necorespunzătoare şi fără pauze a tastaturii şi a mouseului pot duce la instalarea sindromului de canal carpian. Aceasta este o afecţiune caracterizată prin dureri apărute la încheietura mâinii, care iradiază spre oasele degetelor, de-a lungul nervului median al mâinii.
Sedentarii au dureri de spate
Cele mai frecvente dureri acuzate de omul modern sunt cea de cap şi durerile localizate la nivelul spatelui, tot mai frecvente în această epocă. Principala cauză o constituie, desigur, statul pe scaun timp îndelungat într-o poziţie care pune presiune pe coloana vertebrală.
Pentru a preveni scolioza, discopatia, spondiloza şi alte afecţiuni care apar din aceste cauze, specialiştii recomandă atât pauzele dese în timpul orelor de muncă la birou, cât şi kinetoterapia, un tip de tratament profilactic prin mişcare şi prin masaj terapeutic.
Sportul stimulează metabolismul
Cu cât masa musculară este mai bine dezvoltată, cu atât rata metabolismului este mai accelerată. Un metabolism stimulat înseamnă un risc redus de a suferi de obezitate, de boli cardiovasculare, de diabet de tip II şi de cancer.
Potrivit specialiştilor, în cazul unei persoane sănătoase, cu o dietă echilibrată, poate fi suficient să facă mişcare moderată, de genul plimbărilor în ritm alert timp de 30 de minute, de trei ori pe săptămână.
Însă persoanele cu probleme de greutate şi cu risc cardiovascular ar trebui să efectueze exerciţii cu greutăţi, deoarece acestea cresc rata metabolismului mai rapid şi mai eficient.
Specialistul nostru
Livia Nena
biolog nutriţionist
Există din ce în ce mai multe diferenţe între alimentaţia zilelor noastre, cea modernă, şi alimentaţia din trecut (chiar şi cea de acum aproximativ 50-100 de ani). Majoritatea alimentelor din dieta omului modern sunt modificate genetic sau conţin substanţe chimice care le modifică gustul, culoarea, compoziţia etc.
Din ce în ce mai puţine alimente sunt consumate în starea lor naturală. Îngrăşămintele chimice din fructe şi din legume, afânătorii din pâine, conservanţii din preparatele din carne şi din lapte, coloranţii, aditivii de gust, aromele artificiale din alimente, toate acestea duc la o intoxicare a organismului prin efectul lor cumulat.
La nivel celular, pot avea loc alterări şi degenerări ireversibile, ce se traduc prin boli severe, culminând cu cancer localizat la nivelul diferitelor organe.
Se încarcă comentariile...
