Tot mai puţini tineri intră în biblioteci

Tinerii frecventează din ce în ce mai puţin bibliotecile

Numărul elevilor care învaţă în sălile de lectură sau împrumută cărţi este în scădere. Peste 2,8 milioane de elevi şi studenţi apelau la cărţile din bibliotecile universitare şi cele şcolare în 2006. În ultimii trei ani, numărul cititorilor tineri a scăzut la 2,7 milioane.

Paradoxal, cu toate că numărul cititorilor tineri scade de la an la an, tot ei sunt cei care formează majoritatea „publicului" în bibliotecile publice, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

„Copiii şi tinerii constituie chiar majoritatea covârşitoare a utilizatorilor serviciilor bibliotecilor publice. Adevărata «tragedie» este că această majoritate e una raportată la numai 10-12% din totalul membrilor comunităţilor locale", explică Valentin-Alexandru Smedescu  de la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" din Râmnicu Vâlcea.

Sistem învechit

O vină pentru scăderea numărului de cititori aparţine, însă, şi bibliotecilor, susţine Crina Liliana Mareş, bibliotecară la Şcoala cu clasele I-VIII „Dan Barbilian" (Constanţa).

„Şi eu am constatat că tinerii evită bibliotecile. Am căutat răspunsul chiar la ei şi mi s-au plâns de faptul că sistemul de împrumut este greoi, că li se aplică amenzi pentru întârziere, că nu găsesc lucrări de actualitate la raft", spune Crina Liliana Mareş, premiată cu locul II de Fundaţia „Dinu Patriciu" la Gala Premiilor în Educaţie, la secţiunea „Bibliotecarul anului".

Internet vs. bibliotecă

Lenuţa Neacşu de la Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza" din Bacău arată că o posibilă explicaţie pentru scăderea numărului de „vizitatori" este Internetul, care în mare parte răspunde nevoilor de informare ale tinerilor.

„Ceea ce le spun în mod constant cititorilor mei adolescenţi este că nu poţi să baţi la porţile vieţii fără un bagaj minim de cultură. Nu mulţimea cărţilor le va da statutul de om cult. Cultura este o stare de echilibru, care nu se capătă în faţa calculatorului, ci se cucereşte, fiind o creaţie personala", arată Lenuţa Neacşu.

Crina Liliana Mareş, Valentin Smedescu şi Lenuţa Neacşu, câştigătorii premiilor II, III şi menţiune la Gala Premiilor în Educaţie, la secţiunea „Bibliotecarul Anului", nu au rămas pasivi la acest fenomen şi au depus eforturi pentru a-i apropia pe tineri de cărţi.

„Am iniţiat proiecte ca «Poveşti de ieri, poveşti de azi» şi «Legende, mituri, amintiri» care au promovat lectura de plăcere a poveştilor populare sau moderne, a legendelor mitologice şi istorice. Anul acesta promovăm lectura poeziilor şi a liricii clasice şi moderne. Ca şi în anii anteriori, se va materializa cu un volum de poezie alături de cele cu poveşti şi legende scrise de elevi", descrie Crina Liliana Mareş unul dintre proiectele prin care i-a convins pe tineri să citească.

Valentin Smedescu şi-a început strategia prin formarea bibliotecarilor astfel încât unităţile să ofere „servicii- magnet" pentru tineri, adică informaţii multimedia complete nu numai despre o anumită operă, ci şi despre autor sau alte date suplimentare. Lenuţa Neacşu a încercat să-i atragă pe tineri să citească prin filme.

„Pentru cinefili am format un club în care se pot viziona filme sonore ca «Amurg» şi «Eclipsă» dar şi din bibliografia şcolară: «Baltagul», «Toate pânzele sus» sau «Pistruiatul». De multe ori, tinerii au solicitat şi cartea după vizionarea filmelor", povesteşte bibliotecara.

Bibliotecarilor nu le este frică, însă, de faptul că tinerii ar putea să se mute din biblioteci pe Internet. „Bibliotecile publice nu vor fi niciodată depăşite de cele virtuale pentru simplul motiv că numai ţinând în mână o carte vei simţi că ea ajunge şi la inimă", adaugă Lenuţa Neacşu. 

"Cultura este o stare de echilibru care nu se capătă în faţa calculatorului."
Lenuţa Neacşu
bibliotecară

Bibliotecă de Chimie cu acces gratuit

Biblioteca se adresează tinerilor și specialiștilor din domeniul chimiei

Biblioteca Chimiei, situată pe Calea Plevnei 139 B, sector 6, Bucureşti oferă acces gratuit studenţilor, doctoranzilor, profesorilor, cercetătorilor şi specialiştilor din domeniul chimiei, petrochimiei şi din alte domenii înrudite.  Biblioteca publică specializată în domeniul chimiei este unică din punctul de vedere al volumului de publicaţii pe care le deţine şi este una dintre cele mai mari din Europa de Est.

Biblioteca oferă spre lectură şi studiu peste 46.000 de volume, generale şi de specialitate, enciclopedii, dicţionare tehnice bilingve şi 950 de titluri de reviste de specialitate, în colecţii complete de 50-60 de ani, printre care se află şi cele mai importante reviste de recenzare de specialitate: „Chemical Abstracts" şi „Referationai Jurnal - Himia".

Reviste de chimie

„Cu toate că oamenii de ştiinţă români au performanţe recunoscute pe plan internaţional, cercetarea ştiinţifică reală în România nu este suficient susţinută. De aceea, iniţiativa noastră de a finanţa 100% Biblioteca Chimiei credem că este binevenită", arată Ion Andronache, preşedintele companiei de automatizări industriale Syscom 18. Pe lângă Bibliotecă, firma finanţează şi două reviste: „Revista de Chimie" şi „Materiale Plastice", singurele publicaţii care prezintă articolele cercetătorilor români.

Mai multe informaţii găsiţi pe site-ul Bibliotecii- http://www.bch.ro. Articolele din „Revista de Chimie" şi revista „Materiale Plastice" pot fi citite şi online: http://www.revistadechimie.ro şi http://www.revmaterialeplastice.ro. 

46.000 de volume sunt adăpostite de Biblioteca Chimiei din Bucureşti.