Numirile politice afectează performanţele din şcoală

Schimbarea directorilor în multe instituţii de învăţământ s-a lăsat cu proteste ale profesorilor şi părinţilor. Ei au acuzat amestecul politicului în şcoli. Experţii în educaţie confirmă că s-au dus adevărate campanii de schimbare a conducerii instituţiilor de învăţământ pe criterii politice.

Profesorii de la liceul „Vlad Ţepeş" din Timişoara au intrat în grevă generală chiar din prima zi de şcoală, după ce directorul Tiberiu Ciobanu a fost revocat din funcţie. Şi părinţii s-au alăturat protestului profesorilor şi au pichetat sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş. Principala revendicare a protestatarilor este revenirea în funcţie a fostului director Tiberiu Ciobanu, schimbat recent prin ordin al Inspectoratului Şcolar Judeţean cu Lia Istin.

O altă revendicare a protestatarilor este demisia inspectorului Marin Popescu. Primarul oraşului Voluntari, Florentin Pandele, a fost de asemenea implicat într-un scandal legat de demiterea directoarei Şcolii Generale nr. 1. Aceasta a susţinut că a fost înlăturată pe criterii politice şi că nu a primit niciun fel de motivaţie, ba mai mult, chiar fusese premiată de mai multe ori pentru excelenţă managerială. Profesorii din cadrul şcolii s-au arătat nemulţumiti de schimbarea directorului şi au decis să boicoteze începerea anului şcolar. „Nu am intrat la clasă pentru că directorul nostru a fost demis abuziv chiar dacă era un director bun. Azi nu vom intra la clasă rămânem aici până se rezolvă", a declarat Floarea Vlad, profesor de fizică la Şcoala din Voluntari.

Întrebat de acest caz, edilul din Voluntari a declarat că nu are nicio implicare în demiterea directoarei. „Doamna este soţia unui domn din Voluntari care vrea să candideze la primărie. Fosta directoare a transformat şcoala într-un punct de acţiuni politice. Se urmăreşte politizarea acţiunii de protest. Cei care se găsesc în spatele acestui protest au reuşit să blocheze activitatea din şcoală", a declarat Pandele, în replică.

Schimbare cu scandal

La începutul anului 2010, mai mulţi elevi şi profesori ai Şcolii Centrale din Bucureşti au ieşit în stradă şi au protestat faţă de schimbarea directoarei Maria Norocica Cojescu, numită în funcţie în septembrie 2009. Protestatarii au susţinut că Ramona Coman, nou numită în această funcţie, este prea tânără pentru a ocupa un post de conducere. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a transmis, însă, că este nevoie de o directoare „tânără şi energică" la Şcoala Centrală, pentru a rezolva problemele grave ale unităţii de învăţământ. Cei care au protestat au acuzat „numirea pe criterii politice". Noua directoare s-a apărat în faţa acuzaţiilor aduse, spunând că profesorii încearcă să ascundă neregulile de la Şcoala Centrală.

În februarie, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a revenit asupra deciziei şi a numit-o din nou, prin detaşare, pe Maria Cojescu în postul de directoare a liceului.

Afară cu politica din școală

Dascălii care au pregătit elevii cu performanţe deosebite susţin, de asemenea, că politica trebuie scoasă din sistemul de învăţământ şi vorbesc despre importanţa unei bune finanţări pentru calitatea educaţiei. Sextilia Crăciun, o profesoară de română din Iaşi, cu 33 de ani vechime, spune că o măsură necesară în învăţământ este definitivarea titularizării, pentru că altfel profesorii rămân la cheremul primarilor. „Aş scoate politica din sistem, pentru că oamenii care fac politică nu merg pe continuitate, ei demolează", a precizat profesoara.

Ce spun legile

Legea Educaţiei în vigoare prevede că inspectorul şcolar general este numit prin ordin de ministrul Educaţiei, pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială. La rândul său, inspectorul şcolar general numeşte, prin concurs, pe o perioadă de patru ani, inspectorii şcolari.

Aceştia îi numesc în funcţii pe directorii grădiniţelor şi şcolilor generale care au câştigat concursul public. În schimb, directorii liceelor sunt numiţi prin ordin al ministrului Educaţiei, în urma câştigării concursului, al propunerea inspectorului şcolar general, pe o perioadă de patru ani.

Un ordin emis anul trecut de ministrul Educaţiei în funcţie, Ecaterina Andronescu, prevedea ca directorii de şcoli să nu mai fie numiţi de inspectoratele şcolare, ci de primari, iar inspectorii şcolari, de ministru. Potrivit aceluiaşi proiect, directorii ar urma să susţină un concurs în faţa consiliului de administraţie al şcolii, iar contractul propriu-zis de management să fie semnat cu primarul. Directorii de liceu au agreat ideea ca edilii să-i numească în funcţie. Premierul Emil Boc i-a atras, însă, atenţia, să nu pună în aplicare acel ordin, care ar duce la politizarea numirilor în şcoli. Ideea fostului ministru apare şi în mandatul lui Daniel Funeriu, în proiectul Legii Educaţiei aflată în dezbaterea Senatului.

Astfel, funcţia de director se ocupă prin concurs public la care pot participa cadre didactice membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional. În urma promovării concursului, directorul si directorul adjunct încheie contract de performanţă cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află unitatea de învăţământ. Potrivit aceluiaşi proiect, inspectorii şcolari sunt numiţi de ministrul Educaţiei, în baza unui concurs public. Ei încheie un contract de management cu ministrul, care poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.

Comisia de învăţământ a Senatului a adoptat, pe 16 septembrie, un amendament la Legea Educaţiei potrivit căruia profesorii nu vor mai primi jumătate din locurile din Consiliile de Administraţie Astfel, cei nouă membri vor fi: patru profesori, inclusiv directorul şcolii, un reprezentant al Primăriei, doi ai Consiliului Local şi doi părinţi. În ceea ce priveşte atribuţiile Consiliului de administraţie, a fost introdus amendamentul potrivit căruia orice hotărâre care vizează procedurile de ocupare a posturilor şi a funcţiilor de conducere este luată prin vot secret.

Noutăţi în Legea Educaţiei

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a dezbătut, în cadrul şedintei din 16 septembrie, proiectul Legii Educaţiei naţionale în varianta adoptată în Camera Deputaţilor. Noile modificări prevăd că în cazul unui Consiliu de administraţie format din nouă membri, majoritatea nu mai este deţinută de profesori ca până acum. De asemenea, ocuparea posturilor, a funcţiilor de conducere sau aplicarea de sancţiuni se va face prin vot secret.

"S-a spus mereu că inspectorii generali reprezintă braţul lung al politicului în şcoală."
Ştefan Vlaston preşedinte EduCer

"Este o certitudine că au existat campanii de schimbare a directorilor pe criterii politice."
Eugen Palade expert Centrul Educaţia 2000+

Speculaţiile legate de directori vor continua

Eugen Palade, expert în educaţie, este de acord cu descentralizarea şi cu numirea conducerii şcolii de către primari: „Această metodă se practică în foarte multe ţări din lume şi din Uniunea Europeană, în care spunem că vrem să ne integrăm. Nu putem avea descentralizare doar într-un domeniu. În Uniunea Europeană, de exemplu, directorul este numit de autorităţile locale pentru că acestea oferă resursele financiare şi este normal să controleze tot ce se întâmplă. Mai există şi excepţii, cum este Austria, unde numirea aparţine ministrului Educaţiei", spune expertul Centrului Educaţia 2000+.

Eugen Palade este de acord că se va mai specula, de acum înainte, că primarii, fiind oameni politici, se vor amesteca în treburile interne ale şcolilor. „Oricum, este o certitudine că până acum au existat campanii de schimbare a directorilor pe criterii politice", spune Palade.

Pe de altă parte, expertul în educaţie susţine că , dacă se vrea aplicarea modelului administraţiei descentralizate, „trebuie mers până la capăt". „Ştim precis că formula actuală nu este cea bună, aşa că merită să o aplicăm şi cealaltă variantă", mai spune Eugen Palade.

Directori din ţară, mandate provizorii

Preşedintele EduCer, Ştefan Vlaston, spune că descentralizarea managerială în învăţământ trebuia aplicată prin ordonanţă de urgenţă, iar nu să se aşteapte intrarea Legii Educaţiei în vigoare, cel mai devreme la începutul anului 2011.

În prezent, se aplică legea veche, din 2005, potrivit căreia, la 1 septembrie, inspectorul şcolar prelungeşte sau nu delegaţia directorului şcolii. Asta în situaţia în care 80% dintre directorii din ţară au delegaţie şi nu au mai fost numiţi prin concurs. „ Unii inspectori şcolari reînnoiesc delegaţia, alţii nu. Nu se cunosc criteriile: că o fi politic, că o fi lipsă de performanţă, nu se ştie", constată preşedintele EduCer. Ştefan Vlaston spune că este important ca soarta unei şcoli să fie „în mâna comunităţii şcolare - părinţi, elevi, profesori, reprezentanţi ai Consiliului Local, inclusiv a directorului".

„S-a spus mereu că inspectorii generali reprezintă braţul lung al politicului în şcoală, dar anul ăsta nu se mai poate aşa ceva. În oraşele mici s-ar putea ca inspectorii să mai asculte de primari, că banii vin de acolo. Apropo, şi despre primari s-a spus că sunt al doilea braţ lung al politicului", spune Vlaston.

Vestea bună este, în opinia preşedintelui EduCer, că inspectorii şcolari generali n-au mai fost schimbaţi în ultimul timp de Ministerul Educaţiei, cum s-a întâmplat până acum, ceea ce poate aduce stabilitate.