RAPORT Topul judeţelor unde se trăieşte cel mai mult în România. Care este speranţa de viaţă a cetăţenilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vâlcenii sunt românii cu cea mai mare speranţă de viaţă la naştere, în timp ce sătmărenii se află la polul opus, potrivit unui studiu elaborat de Institutul Naţional de Statistică pe anul 2013 şi citat de hotnews.ro. Cercetarea arată că durata medie a vieţii ţine de stilul de viaţă, starea de sănătate, alimentaţie şi educaţie.

De asemenea, studiul arată că bucureştenii ocupă locul doi în topul românilor cu cea mai ridicată speranţă de viaţă, urmaţi fiind de clujeni şi de braşoveni.

Cifrele INS mai arată că la nivelul anului 2013, speranţa de viaţă a fost de 71 de ani la bărbaţi şi de 78 de ani la femei. În acelaşi timp, diferenţa între speranţa de viaţă la naştere în mediul urban faţă de mediul rural a fost de 1,71 de ani, cea mai mare valoare a speranţei de viaţă la naştere fiind înregistrată pentru femeile din mediul urban din regiunea Bucureşti-Ilfov (79,07 ani), cea mai scăzută fiind pentru bărbaţii din mediul rural din regiunea sud-est (69,00 ani).

Cercetarea mai arată că diferenţele mari de mortalitate începând cu vârsta de 70 ani, numărul mediu de ani pe care îl mai are în faţă o persoană de 70 ani fiind apropiat la cele doua sexe.

Pe regiuni de dezvoltare, speranţa de viaţă la naştere s-a situat între 73,78 ani în regiunea Vest şi 75,85 ani în regiunea Bucureşti-Ilfov.

Indicatorii, văzuţi prin ochii Consiliului Europei

Un aspect important identificat de cel mai recent raportul publicat de Consiliul Europei se referă la speranţa de viaţă din România, estimată la 73,61 ani, mult sub media de 79 ani la nivelul Uniunii Europene. Această vulnerabilitate a fost identificată în toate rapoartele CoE, însă statul român „nu a reuşit să facă progrese“ în privinţa acestui aspect. Rata de mortalitate este de 12,12, iar principala cauză a deceselor este reprezentată de bolile cardiovasculare – 72%. 

Astfel, România are un nivel dintre cele mai mari la nivelul UE, al bolilor cardiovasculare, iar Consiliul Europei a cerut statului român să gestioneze această situaţie prin implementarea unor măsuri cu rezultate concrete. Documentul notează faptul că nu s-a îndeplinit această cerinţă.

În plus, mortalitatea infantilă rămâne la cote ridicate pentru o ţară europeană, deşi a înregistrat o uşoară scădere, ajungând la 9.79 la 1000 de naşteri (în UE rata este de 4.1).  Raportul concluzionează că statul român nu pune la dispoziţia gravidelor suficientă consiliere şi nici asistenţă medicală corespunzătoare pentru mame şi bebeluşi.

Nici persoanele din medii defavorizate nu beneficiază de servicii medicale corespunzătoare, accesul lor la un sistemul de sănătate fiind restricţionat de lipsa unor măsuri concrete ale statului român, concluzionează documentul Consiliului.

Pe aceeaşi temă:

Secretele longevităţii japonezilor. Ce mânâncă şi ce obiceiuri au oamenii cu cea mai mare speranţă de viaţă din lume

Stilul de viaţă al japonezilor se bazează pe câteva reguli de bază, care promovează sănătatea organismului, prevenind apariţia unor afecţiuni grave, precum cancerul mamar şi cel de prostată, dar şi bolile cardiovasculare.

Societate



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite