Stresul ar putea fi recunoscut ca boală profesională. Topul meseriilor afectate de stres la locul de muncă

1 din 6 cazuri de depresie are printre principalii factori generatori stresul la locul de muncă

Stresul va fi recunoscut ca boală profesională, reprezentanţii Inspectoratelor Teritoriale de Muncă încercând să caute soluţii pentru a elabora o lege în acest sens.

Promisiunea făcută de Ministerul Muncii, care doreşte să includă şi stresul printre patologiile profesionale pleacă de la numărul mare de cazuri de persoane stresate la locul de muncă, ce ajung să facă infarct sau atac vascular cerebral la vârste de 30-40 de ani.

Cele mai recente studii arată că persoanele care lucrează în construcţii sau în domeniul bancar ori în transporturi se numără printre cei mai stresaţi angajaţi, transmite digi24.ro.

Printre cei mai stresaţi la locul de muncă sunt tinerii, notează acelaşi studiu. În ceea ce priveşte plângerile, Ministerul Muncii înregistrează aproape o sută de mii de plângeri legate de acest aspect.

Categoriile profesionale afectate de stres

Persoanele care au profesii din categoria „gulere albe” sunt mai afectaţi de depresie decât populaţia generală, care include şi şomerii sau persoanele fară adăpost, potrivit unui studiu efectuat de organizaţia Beyond Blu din Australia. Cel mai risc în această privinţă l-ar avea avocaţii, care sunt rareori dispuşi să îşi recunoască problemele şi să apeleze la ajutor specializat. Datele au relevat în cazul lor un risc de 2,5 ori mai mare, comparativ cu restul populaţiei. 

Afectaţi de depresie mai sunt, conform studiului citat, analiştii din asigurări, contabilii, IT-iştii, arhitecţii şi inginerii. În cealaltă parte a globului, în SUA, un studiu efectuat de health.com a confirmat această situaţie, prezentând un top 5 al categoriilor profesionale expuse riscului de depresie.

1. Specialiştii din domeniul sănătăţii (medici, asistente, terapeuţi), care lucrează adeseori foarte mult, pot avea un program de lucru imprevizibil şi sunt în permanenţă expuşi unor situaţii-limită în care, nu de puţine ori, viaţa pacienţilor este în mâinile lor.

2. Artiştii, scriitorii şi oamenii din industria divertismentului, a căror profesie se asociază de multe ori cu ore de lucru imprevizibile, venituri inconstante şi izolare.

3. Profesorii, prin prisma specificului activităţii lor, ei având rolul să răspundă exigenţelor copiilor, părinţilor şi celor ale managementului şcolii, fiecare dintre aceştia având aşteptări şi criterii diferite de eficienţă.

4. Agenţii de intermedieri financiare, consultanţii financiari şi contabilii, care au un grad foarte redus de control asupra pieţei pe care activează şi de predictibilitate asupra rezultatelor muncii lor, cuplate cu o responsabilitate foarte mare pentru utilizarea adecvată a resurselor financiare ale unor întregi companii sau a finanţelor personale ale clienţilor persoane fizice.

5. Agenţii de vânzări, din cauza deplasărilor numeroase care îi izolează de familie şi prieteni, a numărului de ore lucrate, a presiunii constante pentru obţinerea rezultatelor aşteptate, precum şi a imprevizibilităţii veniturilor.

Depresia este în prezent principala cauză de incapacitate de muncă la nivel mondial, conform ultimelor date publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2014. Studiile au arătat că 1 din 6 cazuri de depresie are printre principalii factori generatori stresul la locul de muncă.