RAPORT Cum a evoluat piaţa muncii în ultimii 12 ani

FOTO Arhivă

Agricultura, industria, construcţiile şi serviciile sunt principalele ramuri în care au activat românii care au avut un loc de muncă, arată cel mai recent raport al Institutului Naţional de Statistică, „Tendinţe sociale”

Numărul românilor fără un loc de muncă este în creştere, arată cele mai recente statistici ale Institutului Naţional de Statistică. Diminuarea populaţiei active este o consecinţă directă a tendinţei de scădere a populaţiei la nivel naţional, arată raportul „Tendinţe sociale”, conform căruia în perioada 2005 - 2016, populaţia masculină activă din punct de vedere economic a fost permanent superioară celei feminine. Ulterior, balanţa s-a înclinat, în prezent, rata şomajului fiind mai scăzută în rândul femeilor.

Potrivit sursei citate, decalajul privind populaţia ocupată între urban şi rural s-a adâncit în perioada 2005 - 2016, vizată în raport, rata de ocupare în cazul celor cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani fiind de 61,6%. Acelaşi document arată că 86% din persoanele cu studii superioare erau încadrate în câmpul muncii faţă de cei cu studii medii, unde gradul de angajare a fost de 65%, conform raportului. În ceea ce priveşte românii cu un nivel scăzut de educaţie, doar 41% din aceştia au avut un loc de muncă în intervalul menţionat în document.

Specialiştii dau vina pe inadecvarea locurilor de muncă

O problemă, notează INS, e faptul că ocuparea forţei de muncă tinere este redusă în România, aflându-se în ultimii zece ani, în medie, pe o pantă descendentă. Şomajul a fost accentuat în perioada 2009 - 2011, marcată de criza economică, arată specialiştii în statistică, menţionând însă că până în anul 2015, numărul de şomeri s-a stabilizat, variaţiile de la un an la altul fiind mici, astfel că România a ajuns să aibă 529.000 de şomeri la nivelul anului 2016. Deşi se află în tendinţă de scădere, şomajul în rândul tinerilor rămâne încă ridicat, cu o rată de 20,6% în anul 2016, el afectând în mod special absolvenţii nivelelor inferioare de educaţie, respectiv mediu şi scăzut, comparativ cu persoanele care au studii superioare.

„Avem de a face, în primul rând, cu o inadecvare a locurilor de muncă. Cu alte cuvinte, ofertele angajatorilor nu sunt în concordanţă cu pregătirea profesională sau educaţională a acestor persoane. Apoi, trebuie să aducem în discuţie şi recompensele salariale, care sunt scăzute, deci nemotivante. Foarte multe dintre aceste persoane aflate declarativ în căutarea unui loc de muncă au atins o perioadă foarte lungă de şedere în şomaj”, explică specialişti în piaţa muncii.

Mai multe persoane inactive decât active pe piaţa muncii

De-a lungul ultimului deceniu, se observă evoluţii diferite ale ratei şomajului, pentru toate segmentele de populaţie, în funcţie de fenomenele economice şi sociale care au caracterizat diverse perioade de timp, însă persoanele cu studii superioare au avut întotdeauna de suferit cel mai puţin. Potrivit documentului, una dintre caracteristicile nefavorabile ale forţei de muncă din România este aceea că populaţia activă este inferioară ca pondere populaţiei inactive, tendinţă care s-a menţinut pentru întreaga perioadă supusă analizei în raportul „Tendinţe sociale”.

Concret, în 2016, populaţia inactivă număra 10,8 milioane de persoane şi reprezenta 54,6% din totalul populaţiei. Îngrijorător, în opinia specialiştilor, e faptul că 71,6% din inactivi aveau vârsta de 15 ani. Mai mult, INS notează că, pe fondul reducerii populaţiei totale, populaţia inactivă este în uşoară creştere. O contribuţie majoră o are şi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.

„În ani întregi de inactivitate, pierzi deprinderile, eşti foarte greu de reintegrat, te autoizolezi de câmpul muncii. Şi atunci, aceste persoane trăiesc din ajutoare sociale, muncă la negru, indemnizaţii”, spune Gabriel Chicioreanu, specialist în recrutare, adăugând că o parte din români şi-au pus la punct un sistem de subzistenţă şi nu caută un loc de muncă. O altă parte, în special populaţia din mediul rural neocupată, trăieşte din agricultură, completează consultantul în carieră.

Mai exact, 23,1% din totalul persoanelor ocupate la nivelul anului 2016 erau concentrate în sectorul agricol, 30% erau implicate în domeniul industriei şi în cel al construcţiilor în timp ce 47% activau în domeniul serviciilor, potrivit studiului citat. „În ultimii zece ani, ponderea populaţiei ocupate în agricultură a scăzut uşor, în favoarea serviciilor”, conchid statisticienii.