PROIECT Publicitatea la medicamente, reglementată prin lege

Publicitatea la medicamente va fi reglementată, iar medicii, asociaţiile de pacienţi şi fundaţiile care primesc sponsorizări de la companiile farmaceutice vor fi obligate să facă publice contractele şi sumele pe care le-au obţinut de la acestea.

Prevederile se regăsesc într-un proiect de ordin pus în dezbatere de Ministerul Sănătăţii. Marius Savu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), spune că noua lege va aduce mai multă responsabilitate în sistem şi că, graţie transparenţei care va fi obligatorie, medicii vor prescrie strict medicamentele care sunt eficiente. 

„Schimbarea majoră e dată de faptul că firmele vor avea obligaţia să declare toate sumele pe care le oferă medicilor şi asociaţiilor de pacienţi. Ordinul va avea efecte de îndată ce va fi publicat în Monitorul Oficial. Momentan, medicii sunt reticenţi şi este normal să fie aşa, ca să nu mai existe suspiciuni legate de motivele pentru care au fost prescrise anumite medicamente. Toate datele vor fi publicate pe site-ul ANMDM şi vor fi publice“, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Marius Savu. 

„Publicitatea nu trebuie să înşele utilizatorul“

La rândul său, Alin Ţucmeanu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a explicat că piaţa publicităţii medicamentului este reglementată în premieră. 

„Publicitatea pentru orice medicament, indiferent sub ce formă, trebuie să respecte standardele şi să nu includă nimic care ar putea fi ofensator sau înşelător pentru utilizator”, a declarat oficialul, adăugând că va fi un control mai bun a ceea ce se întâmplă cu banii din sistem. 

Şi Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România (CFR), speră că proiectul de ordin va fi unul de bun augur. Farmacista spune, însă, că publicitatea la medicamente făcută la televizor este în detrimentul pacienţilor şi nu vine în sprijinul farmaciştilor. 

„Se face reclamă la medicamente pe bază de prescripţie“

„Indirect, se face reclamă la medicamentele care se dau strict pe bază de prescripţie medicală. Pe de altă parte, dacă medicamentele care nu au nevoie de recomandare de la medic nu ar avea contraindicaţii nu ar exista şi acea menţiune la finalul reclamei care îl îndeamnă pe pacient să se adreseze farmacistului în caz că face o reacţie adversă. De asemenea, s-a făcut şi publicitate înşelătoare. Cei care vor avea de pierdut odată cu publicarea acestui ordin sunt cei care recurg la astfel de reclame pentru a face profit“, a declarat, pentru „Adevărul“, farmacista Clara Popescu. 

În opinia acesteia, dacă pacienţii nu ar fi atraşi de un preţ mai mic la medicamente, ar prefera să meargă într-o farmacie unde specialistul îi acordă sfaturi avizate. „Acum, se duce unde plăteşte mai puţin“, a completat vicepreşedintele CFR. 

Publicitatea pentru orice medicament, indiferent sub ce formă, trebuie să respecte standardele şi să nu includă nimic care ar putea fi ofensator sau înşelător pentru utilizator. Alin Ţucmeanu, secretar de stat ]n Ministerul Sănătăţii

Pacient: „Ar trebui interzisă reclama“

Şi Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR), consideră că dacă anumite medicamente nu ar mai beneficia de publicitate, oamenii nu le-ar mai cumpăra. 

„Puţini bolnavi cronici se iau după reclame, ei cumpără strict ce le recomandă medicul. În schimb, persoanele sănătoase sunt influenţate de ce văd la TV şi îngroaşă, astfel, conturile producătorilor de medicamente. Din punctul meu de vedere, autorităţile ar trebui să îi amendeze pe cei care fac reclamă înşelătoare şi nu sunt puţine cazuri de acest fel. Ar trebui interzisă reclama directă la un medicament“, a precizat Irimia, adăugând că medicul ar trebui să fie cel care să facă recomandarea.

Românii fac abuz de medicamentele promovate la televizor 

Specialiştii atrag atenţia că reclamele la medicamentele fără prescripţie medicală îi determină pe mulţi români să facă abuz de ele. 

De altfel, aceiaşi medici susţin că România este una dintre ţările în care fenomenul automedicaţiei este la cote ridicate, comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene. 

„Pacienţii, în momentul în care merg la farmacie, preferă să cumpere produsele la care se face reclamă la televizor. Spre exemplu, deşi ibuprofenul costă 5 lei, aceştia achiziţionează produse mai scumpe, la 30 de lei, dar al căror efect este acelaşi“, a explicat Marius Savu, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM). 

Cezar Irimia, reprezentant al pacienţilor, consideră că pacienţii trebuie să aibă acces la informaţie, dar spune că ar fi normal ca informaţia respectivă să o culeagă de la medic, şi nu din mediul audiovizual. 

S-a făcut şi publicitate înşelătoare. Cei care vor avea de pierdut odată cu publicarea acestui ordin sunt cei care recurg la astfel de reclame pentru a face profit.  Clara Popescu, vicepreşedinte Colegiul Farmaciştilor din România

„Românii cumpără antibiotice fără reţetă!“

„Nu este normal să te îndopi de medicamente, iar în România sunt foarte multe persoane care cumpără inclusiv antibiotice fără prescripţie medicală şi le ingerează fără a se gândi la consecinţe sau fără să se gândească la faptul că, în timp, acel medicament nu mai are niciun efect“, a precizat Cezar Irimia. 

De altfel, sunt din ce în ce mai multe ţări care iau măsuri împotriva acţiunilor de promovarea a medicamentelor la televizor, asta pentru că aceste reclame conduc la un nivel ridicat al supradiagnosticării şi al tratamentului în exces, notează specialiştii, care adaugă că oamenii care îşi întreabă doctorii despre un medicament promovat la televizor ajung de obicei să obţină o reţetă pentru acel produs.

Într-un sondaj realizat de Harris Poll în urmă cu câţiva ani, s-a demonstrate că 51% din respondenţi s-au arătat convinşi că reclamele la medicamente îi încurajează să pună întrebări atunci când merg la doctor, iar 44% din ei cred că publicitatea la pastile îi ajută să afle mai multe informaţii despre afecţiunea de care suferă. 

Potrivit aceleiaşi cercetări, un medicament obişnuit vine „la pachet“ cu o listă de 70-100 de posibile reacţii.