Fenomenul care lasă pacienţii români fără medicamente - exportul paralel

Bolnavii din România riscă să rămână fără medicamente din cauza unui fenomen pe care statul nu are cum să îl oprească, el fiind perfect legal şi practicat şi de alte state europene – comerţul paralel cu medicamente.

România este una dintre ţările vulnerabile când vine vorba de exportul paralel de medicamente, o formă legala de comerţ între statele membre ale Uniunii Europene. Reprezentanţii pacienţilor atrag atenţia că cei văduviţi de molecule sunt nimeni alţii decât bolnavii români. Spre exemplu, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), susţine că perioada februarie - martie este una dificilă pentru pacienţii români, sistemul confruntându-se cu o criză de medicamente. 

Exact acest gol, care nu există doar în România, ci şi în alte ţări europene, încearcă să îl suplinească pe final de an celelalte state, care nu anticipează corect numărul de medicamente necesar, dar care au puterea financiară de a achiziţiona medicamente cu banul jos. România, Bulgaria şi, în anumite situaţii, Ungaria, sunt statele care devin furnizori de medicamente, în dauna propriilor pacienţi.

„România este vulnerabilă din cauza atracţiei comerciale. Noi avem cel mai mic preţ la medicamente şi, dacă există cerere, se găsesc resursele necesare pentru a o onora. Pe de-o parte, statul câştigă nişte bani, dar cei care au de pierdut sunt pacienţii. Din păcate, la ora actuală, autorităţile nu controlează în niciun fel fenomenul, deşi stocurile erau monitorizate”, a explicat Vasile Barbu.

Sfârşitul de an, perioada propice pentru export paralel

Acesta subliniază că măsura luată în 2013 de autorităţi, şi anume interzicerea exportului de medicamente rare, este una care are efecte pe termen scurt. „Dacă nu se intervine, fenomenul va fi accentuat. Sunt şi distribuitori şi lanţuri de farmacii care dau medicamentele la export. Refacerea pieţei se va face foarte greu. Or, în România, valoarea ei este destul de importantă”, a completat preşedintele ANPP. 

Şi Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (APCR), este îngrijorat de fenomenul exportului paralel. „Suntem preocupaţi pentru că sfârşitul de an este perioada cea mai propice pentru aceste exporturi, dar noi suntem cei care rămânem fără medicamente”, a precizat Irimia. 

 „Dacă nu livrezi medicamente, ai încurcat-o”

Pe de altă parte, surse din rândul distribuitorilor de medicamente susţin că cei aflaţi în relaţie contractuală cu spitalele şi cu farmaciile au obligaţia de a livra produsele pe piaţă, altfel riscă să intre în ilegalitate. 

„Pe spitale e obligaţie de serviciu public. Dacă nu livrezi medicamente, ai încurcat-o. Rişti să îţi pierzi licenţa şi nimeni nu îşi permite aşa ceva. În prezent, bazele de date ale Agenţiei Medicamentului şi cele ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu sunt armonizate. Marele perdant este farmacia, urmată de distribuitorul de medicamente care rămâne în braţe cu nişte produse”, arată sursele citate. 

La rândul său, Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), susţine că exportul paralel de medicamente este o activitate perfect legală. 

„În România, această activitate reprezintă 20% din piaţă, adică 600 de milioane de euro. Nu vorbim de lucruri mărunte. În mod indirect sunt afectaţi pacienţii, pentru că la export pleacă şi produse foarte căutate. Măsurile luate de autorităţi ajută doar temporar, dar ele vizează strict anumite produse, spre exemplu citostaticele. E un compromis, dar ele nu reprezintă un interes comercial foarte mare”, a conchis Zaharescu. 

Un nou fenomen loveşte în piaţa farma 

Un alt fenomen care apare pe final de an este cel al importului paralel de medicamente, atrage atenţia Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Români de Medicamente Generice din România (APMGR). Concret, pe final de an, România aduce medicamente din străinătate, din ţări precum Polonia, unde preţurile sunt mai mici decât la noi.

„Nu ar trebui să existe, pe sfârşit de an, o raţiune care să crească ieşirile de medicamente. Ce e drept, la nivel european există variaţii de la o ţară la alta, asta pentru că reprezentanţa Comisiei Europene continuă să nu ceară guvernelor armonizarea sistemelor de sănătate. Nu există o practică uniformă”, a conchis Damian.