De ce nu îşi fac românii asigurări private de sănătate

Românii nu se dau în vânt după asigurările private de sănătate. Doar 2% din români au încheiat o astfel de asigurare, potrivit unui studiu recent. Specialiştii spun că singurul sistem funcţional este cel public, iar faptul că pachetul de bază este extrem de generos contribuie la scepticismul românilor în a încheia alte poliţe de sănătate

Doar 2% din români deţin asigurări private de sănătate, în timp ce 93% sunt asiguraţi strict în sistemul public. Aşa arată o cercetare de piaţă dată publicităţii de compania GfK. Specialiştii susţin că singurul sistem de sănătate care funcţionează în prezent este cel public, în care sunt redirecţionate toate cazurile grave.

„În România nu avem decât un singur sistem de sănătate, cel public, pe care există o foarte mare presiune. La ora actuală, asigurările private de sănătate aproape că sunt inexistente la noi, deşi m-aş bucura ca ele să existe, pentru că ne-ar mai degreva pe noi. În prezent, toate cazurile, inclusiv cele din clinicile private, ajung să fie tratate în spitale publice de vârf, în momentul în care privaţii îşi depăşesc competenţa”, spune profesorul Cătălin Cârstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB).

„Pachetul de servicii de bază este unul gigant“

Potrivit cercetării GfK, bucureştenii, deşi se situează uşor sub media naţională la capitolul asigurare în sistemul public, stau cel mai bine comparativ cu locuitorii din alte regiuni când vine vorba despre asigurări medicale private sau abonamente la clinici private, întrucât multe dintre multinaţionale au sediul în Capitală. La polul opus se situează dobrogenii. Concret, 13% din aceştia nu sunt asiguraţi nici măcar în sistemul public de sănătate.

„În momentul de faţă, pachetul de servicii de bază este unul gigant. El acoperă, teoretic, toată gama de servicii medicale şi de investigaţii. Prin urmare, asigurările private de sănătate nu există pentru că omul de rând nu are niciun motiv pentru a încheia o astfel de asigurare. Mai sunt şi persoane care încheie contract cu asigurători ce au colaborări cu diverse clinici din străinătate, pentru a se trata acolo în caz de nevoie”, a precizat şi doctorul Sorin Paveliu, expert pe politici de sănătate al Societăţii Academice Române (SAR).

Profilul românilor cu asigurări private de sănătate

În ceea ce priveşte profilul celor care întocmesc asigurări private de sănătate, ei sunt români cu studii universitare, cu venituri peste medie, care lucrează în companii mari sau care au dezvoltat afaceri proprii, arată studiul GfK. Surse medicale au explicat, pentru „Adevărul”, motivul pentru care asigurările private de sănătate nu au fost introduse până în prezent, în ciuda discuţiilor purtate cu reprezentanţii Comisiei de Asigurări: aceştia din urmă au vrut ca tot sistemul public să fie cel care să asigure riscul în cazul în care un pacient face complicaţii.

„Pentru ca aceste asigurări să funcţioneze, trebuie stabilit foarte clar cine preia riscul în momentul în care un pacient cardiac, spre exemplu, face complicaţii. Nu e ca la maşină, deşi asigurătorii privaţi vor să funcţioneze precum cei care încheie RCA, dar aici vorbim de viaţa omului, iar dacă primesc bani e firesc să îşi asume şi riscul financiar pentru pacienţii cu patologii grave. Sunt tratamente de sute de mii de euro lunar, care ar ajunge să fie plătiţi tot de stat, ceea ce nu este în regulă. Este esenţial să stabileşti de la bun început ce îi oferi omului şi în ce limite”, au subliniat oficiali din sistem.

Investigaţii în clinici private

Printre avantajele celor care încheie o asigurare privată se numără posibilitatea de a efectua investigaţiile în condiţii mai bune, la clinici private.

„Deşi sistemul public are puncte nevralgice, în acest moment, doar câteva procente din populaţie au abonamente la clinici private. Această diferenţă reprezentând nevoi neacoperite în prezent de către sistemul public ne indică faptul că piaţa serviciilor medicale private are un potenţial mare de creştere. Cu atât mai mult cu cât, în România, peste trei milioane de salariaţi lucrează în mediul privat”, a concluzionat şi Ana-Maria Drăgănică, reprezentant GfK
România. ;

Românii nu fac regulat exerciţii fizice

Acelaşi studiu GfK, realizat pe un eşantion reprezentantiv naţional, a arătat că principalele obiceiuri sănătoase ale românilor sunt menţinerea unei igiene corporale şi orale corespunzătoare (57%), o gândire pozitivă şi o abordare optimistă a vieţii (35%), dar şi o alimentaţie bazată cât mai mult pe produse proaspete, naturale (27%), menţionează studiul.

La polul opus, studiul menţionează administrarea deficitară de vitamine şi de suplimente alimentare – peste jumătate dintre români afirmă că nu obişnuiesc să apeleze la aceste produse.
Mişcarea sau exerciţiile fizice regulate, în aer liber sau la sală, şi consumul moderat de alcool şi ţigări nu se numără nici ele printre activităţile considerate importante pentru un stil de viaţă sănătos. Aproximativ un sfert dintre români le plasează pe ultimul loc în lista obiceiurilor sănătoase.

Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată ţara, cu vârste de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.