Aproape 20% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani figurează ca şomeri
0Numărul tinerilor salariaţi a scăzut dramatic în ultimii 10 ani, iar adulţii trec masiv în inactivitate după terminarea şomajului. Totodată, aproape 30% din populaţie se confruntă cu lipsuri majore şi peste 42% din români sunt în risc de sărăcie.
Blocul Naţional Sindical (BNS) a prezentat, vineri, rezultatele unui studiu privind piaţa muncii, realizat în urma centralizării datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de instituţii europene de profil.
Documentul arată în ce măsură Codul Muncii adoptat în 2011 şi Legea dialogului social au influenţat relaţiile de muncă şi nivelul salarial.
Potrivit studiului, în locul unei creşteri substanţiale a ocupării cu timp parţial sau a ocupării pe perioadă determinată, România se confruntă cu un fenomen de migrare a populaţiei apte de muncă din zona ocupării în cea de inactivitate sau de glisare din zona de ocupare cu statut de salariat înspre ocupare neremunerată sau ocupare pe cont propriu.
„Aşa arată România reală, cea de dincolo de o rată oficială a şomajului de 7,2% şi de declaraţii politice care vorbesc despre creştere economică şi nivel de trai îmbunătăţit. Adevărul din spatele unei rate a şomajului de circa 7% este că o mare parte din populaţia aptă de muncă a ieşit din catastifele agenţiilor de ocupare şi a migrat către zona de inactivitate, unde formula de calcul a şomajului nu ajunge, unde persoanele apte de muncă sunt nevoite să trăiască din alte forme de ajutoare de stat sau din veniturile aduse de celelalte persoane din gospodărie, unde contactul cu piaţa forţei de muncă este rupt total şi unde nu ajung politicile şi strategiile de ocupare elaborate de Guvern”, a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin, citat de Mediafax.
Modificările aduse Codului Muncii a dus la scăderea nivelului de trai
Liderul sindical a mai spus că din studiu mai rezultă că liberalizarea pieţei muncii, făcută prin adoptarea Codului Muncii în urmă cu trei ani şi prin modificarea legislaţiei care reglementează dialogul social, nu numai că nu a influenţat pozitiv piaţa forţei de muncă în nicio formă şi la niciun nivel, ci chiar a condus la o precarizare a condiţiilor de muncă şi la o scădere a nivelului de trai.
Potrivit cifrelor analizate de BNS, „reforma" relaţiilor de muncă nu a reuşit să impulsioneze piaţa muncii şi să conducă la o creştere semnificativă a numărului de contracte cu timp parţial sau pe perioadă determinată, nici raportat la anii anteriori şi nici raportat la nivelul Uniunii Europene.
„În anul 2013, sub 2% dintre contracte erau pe perioadă determinată în România, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 14%. O uşoară tendinţă de creştere a fost constatată la noi în anii 2011 şi 2012, comparativ cu 2010, însă creşterea nu a fost una datorată unor noi locuri de muncă, ci mai degrabă transformării unor contracte pe perioadă nedeterminată în contracte pe perioadă determinată. În ceea ce priveşte contractele part-time, acestea sunt folosite în aproximativ 10% din cazuri, în condiţiile în care media la nivelul Uniunii Europene trece de 20%", se mai arată în studiu.
Potrivit Blocului Naţional Sindical, efectele reformei în piaţa muncii constau în modificări majore în structura populaţiei, prin creşterea populaţiei inactive, lipsa de interes a celor din categoria persoanelor inactive de a reintra în piaţa muncii, precarizarea condiţiilor de ocupare pentru cei care s-au menţinut cu statut de populaţie ocupată prin reducerea ponderii salariaţilor în favoarea lucrătorilor neremuneraţi sau a lucrătorilor pe cont propriu şi cronicizarea şomajului de lungă durată, un procent important a şomerilor nelucrând niciodată sau nu au lucrat deloc în ultimii opt ani.
Aproape 20% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani figurează ca şomeri
„Circa 20% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani se află în situaţie de inactivitate, adică nu figurează ca şomeri, nu primesc nici un fel de asistenţă pentru integrare în muncă şi nu sunt vizaţi de politicile active. Mai grav decât atât este faptul că 94,3% dintre tinerii aflaţi în inactivitate nu caută un loc de muncă şi nu ar fi dispuşi să înceapă lucrul dacă li s-ar oferi un loc de muncă. Pentru categoriile de vârstă cuprinse între 25 - 50 de ani, situaţia este mai mult decât îngrijorătoare, iar punctul culminant este atins pentru categoria 50 - 65 de ani, cu 19% şomeri şi 30% inactivi la nivelul anului 2012", a precizat Costin.
Liderul sindical a mai spus că dacă pentru vârstnici pot fi identificate uşor cauzele trecerii în inactivitate, pentru grupa de vârstă 25 - 34 de ani, cea aptă de muncă, cu experienţă şi cu posibilităţi de a se adapta rapid la tendinţele pieţei muncii, devine greu de explicat o scădere a ocupării de la 77% în 1996 la 72% în 2012, concomitent cu o creştere a trecerii în inactivitate de la 15% în 1996 la 19% în anul 2012.
„Şocant este şi faptul că 83% dintre persoanele inactive declară că nu caută un loc de muncă şi nu sunt disponibile să înceapă lucrul nici dacă li s-ar oferi un post. Tendinţa este similară şi pentru grupa de vârstă 35 - 49 ani, unde se constată o scădere a ocupării de la 82% la nivelul anului 1996 la 78% la nivelul anului 2012 şi o creştere a trecerii spre inacitivitate de la 14% în anul 1996 la 18% în 2012", a mai spus Costin.
În ceea ce priveşte incidenţa şomajului de lungă durată, studiul BNS relevă o creştere rapidă pentru zona urbană, de la puţin peste 30% la nivelul anului 2009 la peste 50% în 2013.
În cazul tinerilor, incidenţa şomajului de lungă durată este de aproximativ 70% pentru mediul urban şi de puţin peste 60% în cel rural, ambele categorii pornind de la un nivel de 50% în 2009.
Doar 20% dintre lucrătorii pe cont propriu sunt asiguraţi în sistemul public de sănătate
Potrivit aceluiaşi studiu, doar 20% dintre lucrătorii pe cont propriu înregistraţi în România sunt asiguraţi în sistemul public de sănătate şi doar1,2 milioane de astfel de lucrători, din totalul de peste 1,7 milioane, au plătit anul trecut contribuţiile către Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală (ANAF).
Studiul citat arată că reforma pieţei muncii nu a reuşit să stopeze tendinţa de precarizare a condiţiilor de muncă şi transferul populaţiei ocupate din statutul de salariat în statut de lucrător pe cont propriu sau lucrător neremunerat.
„Vorbim de precarizare pentru că veniturile obţinute de lucrătorii pe cont propriu sunt mult mai volatile decât în cazul salariilor, fiind în mod vizibil şi consistent afectate de criză. În plus, menţionăm şi faptul că veniturile obţinute se situează, începând din 2010, sub nivelul salariului minim pe economie. Aproape 60% din persoanele incluse în această categorie sunt în fapt relaţii de muncă mascate, respectiv: lucrători independenţi, agricultori, persoane cu contracte/convenţii civile sau persoane care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală", a spus preşedintele BNS, Dumitru Costin.
Vârful perioadei de criză în România a arătat fragilitatea situaţiei în piaţa muncii pentru persoanele încadrate ca lucrători pe cont propriu. Nu numai că veniturile lor lunare au scăzut dramatic ajungând în 2011 la nivelul indicatorului social de referinţă, ci s-au confruntat şi cu pierderea sursei de venit sau cu trecerea în economia subterană.
„Dacă mai avem în vedere şi asigurarea acestora în sistemul de sănătate atunci situaţia devine şi mai relevantă. Doar 20% din lucrătorii pe cont propriu raportaţi de INS erau înregistraţi la un medic de familie ca fiind persoane asigurate", se arată în studiu.
În 2013, erau înregistraţi 1.730.518 de lucrători pe cont propriu. Dintre aceştia, 1.239.197 plăteau contribuţii către ANAF şi doar 360.291 erau asiguraţi în sistemul public de sănătate.
Analiza datelor furnizate de ANAF şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la solicitarea BNS, reflectă diferenţe uriaşe în unii ani în ceea ce priveşte salariaţii care plătesc contribuţii de sănătate şi cei aflaţi în evidenţa medicilor de familie şi care beneficiază gratuit de asistenţă medicală.
Astfel, în anul 2009 erau înregistraţi la ANAF 6.619.723 de salariaţi şi doar 6.560.467 erau asiguraţi în sistemul public de sănătate. În 2010, erau înregistraţi 6.204.818 de salariaţi şi 6.831.457 erau asiguraţi în sistemul public de sănătate, în 2011 în baza de date a ANAF figurau 6.417.699 de salariaţi şi 6.507.141 de asiguraţi raportaţi de CNAS, în 2012 erau 6.590.264 de salariaţi şi 6.646.821 de asiguraţi, iar anul trecut ANAF avea înregistraţi 6.553.447 de angajaţi şi CNAS 6.483.600 de asiguraţi.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
ANALIZĂ ANOSR De ce avem absolvenţi şomeri: un consilier se ocupă în medie de 8.500 de studenţi
O analiză publicată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) arată că universităţile au, în medie, câte un consilier pentru aproape 8.500 de studenţi. Ca atare, ANOSR solicită Ministrului Învăţământului Superior, Mihnea Costoiu, investiţii pentru eficientizarea centrelor de consiliere şi orientare în carieră din universităţi şi adoptarea unei metodologii care să reglementeze normele de funcţionare ale acestora.
Şomerii din Oltenia îşi găsesc cel mai greu de muncă. Şomajul pe termen lung în România, aproape 50%
Şomerii din Oltenia îşi găsesc cel mai greu de muncă, arată cele mai recente date Eurostat. Concret, peste 60% dintre aceştia petrec perioade de peste 12 luni în şomaj, în timp ce, la nivel naţional, aproape jumătate dintre şomeri sunt în această situaţie.
La data de 31 martie 2014, la nivelul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă a municipiului Bucureşti erau înregistraţi peste 22.000 de şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi, din care mai mult de jumătate sunt femei.
Se încarcă comentariile...
