Începe desfiinţarea Direcţiilor de Sănătate Publică. Doar jumătate dintre angajaţi mai rămân în sistem

Cele 42 de DSP-uri vor fi desfiinţate FOTO Adevărul

Cele 42 de Direcţii de Sănătate Publică (DSP) vor fi desfiinţate. Locul lor va fi luat de opt autorităţi teritoriale de sănătate publică, care vor fi amplasate în centrele universitare din ţară, respectiv în Bucureşti, Iaşi, Cluj, Mureş, Timiş, Dolj, Prahova şi Constanţa. Aşa prevede un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii.

Concret, măsurile vizează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea autorităţilor teritoriale de sănătate publică (ATSP), ca servicii deconcentrate ale ministerului, cu personalitate juridică, prin reorganizarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi transferul activităţilor către consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

În subordinea ATSP ar urma să funcţioneze 42 de oficii judeţene de sănătate publică (OSP) şi cel al municipiului Bucureşti, unităţi fără personalitate juridică.

„ATSP şi OSP se organizează şi funcţionează în sediile şi locaţiile în care funcţionează în prezent direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Domeniile de activitate ale ATSP sunt: sănătatea publică, inspecţia sanitară de stat, laborator de investigaţii şi radiaţii. ATSP sunt finanţate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii. ATSP pot primi sume şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea acţiunilor şi activităţilor, conform legii”, se arată în proiect.

Conform acestuia, din fondurile aprobate, ATSP-urile vor finanţa activitatea proprie, precum şi pe cea a oficiilor. De altfel, principalele domenii de activitate ale ATSP-urilor sunt sănătatea publică şi inspecţia sanitară de stat.

2.800 de angajaţi rămân în sistem

În plus, numărul maxim de posturi ale ATSP şi OSP este de 2.880 posturi, iar repartizarea se face prin ordin al ministrului Sănătăţii, ţinând cont de demografie, suprafaţa judeţului, numărul de unităţi sanitare şi importanţa din punct de vedere al staţiunilor turistice, punctelor de frontieră şi al numărului de instituţii de învăţământ superior.

Salarizarea personalului ATSP se face potrivit prevederilor legale aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul administraţiei publice centrale, se mai menţionează în proiect.

Totodată, în proiect se precizează şi că ATSP dispun, pentru activităţile specifice de inspecţie sanitară, de autoturisme, cu un consum lunar de carburanţi de 300 litri/lună/autovehicul.

Patrimoniul, preluat prin protocoale de predare-primire

Patrimoniul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, stabilit pe baza bilanţului contabil de închidere la data predării-preluării, însoţit de balanţa de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, conturile de execuţie întocmite pe fiecare sursă de finanţare şi celelalte anexe, inclusiv cele care se întocmesc la finele anului, potrivit normelor în vigoare, se preiau de către ATSP prin protocol de predare-preluare încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de guvern.

De asemenea, în 45 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, ATSP vor prelua, pe bază de protocol de predare-preluare, patrimoniul Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene arondate. Proiectul de HG este în dezbatere publică până la 1 decembrie.

Economii masive la buget prin restructurarea DSP-urilor

La începutul lunii septembrie, Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat, referitor la reorganizarea DSP-urilor, că este nevoie de un sistem mai flexibil şi de descentralizare într-un sistem care funcţionează de 70 de ani, cu structuri „comuniste”.

„Este nevoie să transferăm multe activităţi de la Ministerul Sănătăţii, pentru că sunt specifice autorităţilor locale. Este un sistem comunist, de 70 de ani, cred că totuşi ne-am cam săturat să rămânem cu structurile comuniste. Haideţi totuşi să ne ducem către structuri mai moderne, mai flexibile, mai normale, mai apropiate de comunitate. De unde să ştiu eu, de la Bucureşti, cum se face autorizarea unui restaurant? De ce să o fac eu? Să o facă CJ, pentru că ştie ce se întâmplă în judeţ”, a spus Nicolăescu.

În martie, tot Nicolăescu anunţa că direcţiile de sănătate publică judeţene şi casele de asigurări de sănătate publică judeţene vor fi desfiinţate, măsura urmând să aducă economii la buget.