În ce măsură vor presta muncă în folosul comunităţii familiile care primesc ajutoare sociale

Familiile care primesc ajutor social din partea statului ar putea fi obligate să presteze muncă în folosul comunităţii, la solicitarea primarului. În plus, vor fi nevoite să achite taxe şi impozite pentru bunurile pe care le deţin, ceea ce nu se întâmplă în prezent.

Aşa prevede un proiect de lege aflat pe masa senatorilor, proiect care vrea să încurajeze munca şi să scadă numărul asistaţilor sociali de la noi din ţară - cifră care se ridică la 7 milioane. Concret, iniţiativa legislativă ce aparţine unor parlamentari ALDE şi PMP, mai prevede că cei care refuză să facă muncă în folosul comunităţii riscă să piardă ajutorul social pe o perioadă de şase luni. Specialiştii susţin însă că deşi iniţiativa este una bună, şansele ca asistaţii sociali să lucreze chiar şi strânşi cu uşa, sunt destul de mici.

„Mă îndoiesc că se vor duce la muncă, s-au obişnuit cu acest stil de viaţă, e vorba de comoditate aici. O parte din asistaţii sociali care nu şi-au găsit un loc de muncă sunt exact acele persoane care nu vor să muncească. Trebuie să ţinem cont de faptul că, deşi sunt zone unde şomajul e la cote alarmante şi nu sunt locuri de muncă, statul oferă şansa celor interesaţi să se relocheze şi oferă chiar şi subvenţii pentru asta. Există şi acum prevederi legale prin care asistaţii sociali sunt chemaţi la primărie să strângă zăpada, să sape şanţuri sau să dea cu var, dar spun că se îmbolnăvesc sau că sunt plecaţi. Nimeni nu verifică”, a explicat Gabriel Chicioreanu, specialist în recrutare.

Iniţiator al legii: „În prezent se încurajează nemunca” 

Potrivit acestuia, o înăsprire a legislaţiei în vigoare ar putea fi totuşi de bun augur. „Dacă nu au fost motivaţi când au primit bani, poate vor fi motivaţi dacă li se iau beneficiile”, a punctat Chicioreanu. Însă tocmai faptul că e doldora de locuri de muncă la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă din ţară, parlamentarul ALDE Alexandru Băişanu spune că este nevoie de reguli mai dure pentru cei care trăiesc din banii statului şi nu produc nimic. 

„Sunt oameni care de 20 şi ceva de ani n-au muncit în mod legal, cu carte de muncă. Mă gândesc cu groază că se vor face 30 de ani în care vor primi bani fără să muncească şi cel mai probabil vom ajunge în situaţia de a avea şi primul pensionar în urma acestui gen de legislaţie care, de fapt, încurajează nemunca”, spune Alexandru Băişanu, unul dintre iniţiatorii legii. 

„Am venit cu propunerea ca fiecare primărie care are un număr mare de asistaţi sociali să fie obligată să înfiinţeze o întreprindere socială prin care să îi angajeze, cu carte de muncă. Din ce am observat până acum, lucrurile sunt cam clare. Oamenii aceştia sunt ajutaţi de medici. Când era vorba de ocuparea unui loc de muncă se duceau la doctor şi primeau certificate cum că nu sunt apţi de muncă pe motiv că suferă de diverse boli. Specialiştii care fac asta trebuie traşi la răspundere”, a completat parlamentarul. 

Cine ar trebui să-i verifice pe asistaţii sociali 

În opinia sa, asistenţii sociali din fiecare primărie ar trebui să verifice dacă piaţa muncii chiar are oferte pentru persoanele care nu au un loc de muncă. 

„Obligaţia de a presta zile de muncă are scopul de a antrena persoanele apte de muncă care beneficiază de ajutor social să ofere ceva în schimbul ajutorului primit de la stat, cu alte cuvinte scopul este de a-i responsabiliza. Se cunosc practici când aşa numiţii asistaţi sociali refuzau să muncească <<fără bani>>, preferând munci cu ziua în schimbul unor venituri clare, oricât de mici ar fi acestea”, a explicat şi psihologul Mihai Copăceanu. 

De altfel, una dintre prevederile din legea aflată pe masa senatorilor este cea conform cărora cei care sunt depistaţi că lucrează fără forme legale de autorităţi să rămână fără ajutorul social. 

Cum e în străinătate 

Spre deosebire de cetăţenii altor state, românii nu văd cu ochi buni munca în folosul comunităţii, apreciază psihologul, adăugând că fiecare ţară are o legislaţie proprie atunci când vine vorba de acordarea ajutoarelor sociale. 

„În America în fiecare săptămână trimiţi o aplicaţie online sau prin telefon. În Austria şi Belgia pot beneficia de ajutor social doar cei care au plătit asigurări sociale sau au lucrat. În Bulgaria un minim de 9 luni de lucru te califică pentru ajutor, în Cipru 6 luni, în Cehia 12 luni, în Slovacia 2 ani. În Anglia sunt alte reguli. Primeşti 71 de lire săptămânal doar dacă aduci dovezi că eşti în mod activ în căutare de joburi”, a conchis Copăceanu.