Traian Băsescu: Creşterea consumului ar trebui să fie un efect al creşterii locurilor de muncă

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, la forumul Forbes, că cel mai important element în măsurarea relansării economice este legat de capacitatea de a crea locuri de muncă. Potrivit şefului statului, creşterea consumului trebuie să fie un efect al creşterii locurilor de muncă.

„Relansarea economică nu poate fi percepută ca o relansare insulară. Ţările din regiune au o situaţie dificilă din punct de vedere al şomajului, iar elementul fundamental care va măsura relansarea economică este legat de numărul de locuri de muncă“, a afirmat şeful statului.

Alte declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

-Declinul nivelului de prosperitate nu este specific numai regiunii noastre, ci întregii Uniuni Europene.Vedem că ţări, prospere până acum câţiva ani, ca Grecia, Franţa, Germania, Belgia, au intrat în declinul prosperităţii.

-În 2008, declinul a început cu o criză bancară, care, ulterior, s-a materializat într-o criză economică. Lucrul esenţial mi se pare să pornim de la realitatea că nu putem repeta un ciclu de prosperitate pe datorie, ci singura soluţie este să gândim o strategie a creşterii nivelului de trai, prin investiţii. 

-Creşterea consumului trebuie să fie un efect al creşterii locurilor de muncă. 

-După măsurile din 2009, 2010 şi 2011, România şi-a reluat creşterea economică şi a continuat-o, când au apărut semnele unei posibile recesiuni. Cu toate acestea România este echilibrată macroeconomic. Cele 5 criterii din Tratatul de la Maastrich sunt îndeplinite de România. Întrebarea este ce facem începând de anul viitor.Trebuie să privim la resursele pe care le avem la dispoziţie anul viitor şi barierele în calea relansării economice.

-Banii pe care îi avem la dispoziţie pot fi îndreptaţi spre investiţii şi crearea de locuri de muncă. Din cele 19 miliarde de euro, fonduri de coeziune, am absorbit doar 37,2%. Asta înseamnă că am cheltuit 7,1 miliarde şi trebuie să cheltuim 12 miliarde de euro până la sfârşitul lui 2015. Nu pot fi optimist că România va reuşi să-i cheltuiască. Sunt destinaţi pentru autostrăzi, căi ferate, recalificare a forţei de muncă etc. 

-12 miliarde de euro stau la dispoziţia României pentru 2015. 

-Peste perioada de programare 2007-2013 se suprapune perioada 2014-2020.

-Pentru România există realocare de un miliard de euro de la Banca European de Investiţii.

-O altă resursă pe care România o are este reluarea reformelor structurale întrerupte din vara lui 2012. Acestea sunt fundamentale. Dacă priviţi la economia României, aparent devine tot mai competititivă.

- În ultimii ani exportul a crescut. Problema economiei este că partea de competitivitate este dată de investiţiile străine directe. Această parte privatizată a şi generat import de tehnologie de vârf şi creştere de competitivitate.

-O altă reformă structrală este cea legată de costurile de funcţionare a statului. Deja costurile de funcţionare ale statului au ajuns la 7,4% din PIB.

Despre criză

-Am analizat modalităţile de a ieşi din criză din statele europene: Spania, Portugalia, Italia, Franţa. Nu au avut succes acele procese de reformă care s-au aşezat sub emblema amânărilor şi a paşilor mărunţi. Acele state care au prelungit luarea unor măsuri severe continuă să se afle în criză. Nu s-au putut relansa economic şi nu şi-au rezolvat nici problema datoriilor. Acum cer derogări de la Tratatul fiscal. 

-Avem bariere în calea creşterii numărului de locuri de muncă: infrastructura precară.  O altă barieră e legată de predictibilitatea măsurilor fiscale. Am văzut o serie întreagă de introduceri de taxe care au bulversat mediul de afaceri. O astfel de barieră face ca investitorii să facă un pas înapoi. 

-Anul 2015 trebuie să fie un an în care de pe acum să li se transmită investitorilor străini un semnal legat de predictibilitatea fiscalităţii în România.

-2015 va fi un an decisiv în ceea ce priveşte relansarea economică.