VIDEO Remus Ştefureac, director INSCOP Research: „Nu cred că Traian Băsescu mai poate fi o resursă politică şi electorală pentru USL“

Jurnaliştii Dan Marinescu şi Ioana Lupea au discutat, la Adevărul Live, cu directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, şi cu sociologul Darie Cristea, lector doctor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti şi coordonator de proiecte în cadrul INSCOP Research.

Principalele declaraţii ale invitaţilor:

Remus Ştefureac

Despre sondajul privind încrederea populaţiei  în instituţiile statului. 

Astăzi am publicat sondajul privind încrederea în instituţiile publice, într-o formulă inovativă. Spre deosebire de procedura standard de măsurare a încrederii în instituţii, noi am optat pentru modul în care împărţim instituţiile în funcţie de specificul fiecărei: instituţii politice, instituţii executive, instituţii sociale...

Scăderea nu este foarte mare, dar am remarcat-o la toate instituţiile. Aceasta sugerează că luna de miere se cam încheie, fiindcă a trecut jumătate de an de la alegeri. Populaţia începe să evalueze un pic mai riguros instituţiile şi din această cauză remarcăm această tendinţă uşoară de scădere. 

Despre pragul la referendum de 30%

Încrederea în instituţii nu are legătură cu prezentarea la vot. Pragul de 30% este destul de dificl de atins, mai ales în contextul dezbaterilor publice pe care le vedem zilele acestea. Partidele din opoziţie îndeamnă la boicot . A apărut o nouă provocare cu referedumul preşedintelui. Cred că despre acest procent de 30% , care înseamnă 5,5 milioane de alegători, ar trebui să vorbim în cifre. 5,5 milioane de alegători înseamnă cu 1,2 milioane de alegători mai mulţi decât au votat USL în decembrie 2012. USL a fost votat de 4,3 milioane de alegători. Pentru a atinge pragul înseamnă că la ipoteticul referendum din octpmbrie să vină toţi alegătorii care au votat USL,  la care să mai adăugăm cel puţin1,2 milioane de alegători. Toate acestea în condiţiile în care partidele din opoziţie boicotează şi înseamnă deja la boicot.  

Despre preşedintele Traian Băsescu: 

Cred că această paradigmă conflictuală începe să fie depăşită. Nu cred că Traian Băsescu mai poate fi o resursă politică şi electorală pentru USL.

Populaţia aşteaptă rezultate ale mandatului politic asumat de USL.

Putem face apel la datele socilologice de luna trecută. Acolo nivelul de încredere în preşedinte era de 23%.

Reducerea numărului de parlamentari la 300 a obţinut în jur de 8 milioane de voturi, cel cu parlament unicameral în jur de 7,5 milioane de voturi. 

Despre revizuirea Constituţiei

Temele care au trezit interes pentru români sunt teme de factură economică-socială şi mai puţin temele politice.

Experienţa Forumului Constituţional ajută la dezbatere. Marea problemă rămâne deficitul de cultură politică democratică. 

Despre regionalizare

Procesul de regionalizare e util României, din cauza ineficienţei actualelor structuri. O formulă de reorganizarea  este utilă. Putem judecat în termeni de cost-beneficiu. Ideal este ca administraţia să funcţioneze cât mai simplu cu putinţă. 

E o dezbatere ce nu trebuie ocolită. Putem reduce totul la o simplă luptă de putere. S-a putea să ne trezim că statul nu mai este unitar naţional şi va trebui revizuită încă o dată Constituţia. 

România nu are regim prezidenţial. Tipul de regim politic din România este altul decât în urmă cu un an şi jumătate. Atunci era mai prezidenţial, acum e mai puţin prezidenţial.

Darie Cristea 

Despre încrederea cetăţenilor în parlamentul României

-La noi, în toate Constituţiile de după 90, tipul  de republică nu a fost niciodată clarificat. Ca să o luăm ca noţiune teoretică,  ştiinţifică sunt mai mulţi  indicatori care îţi arată că o republică este prezidenţială, semi prezidenţială sau parlamentară. 

Din punctul meu de vedere, există o diferenţă mare între regimul politic formal şi informal. Ce precizează textele de lege ce trebuie să facă instituţiile statului şi ce se întâmplă de fapt este o diferenţă foarte mare. Un text constituţional ar trebui să precizeze regimul politic, dar nu trebuie să spui o definiţie, ci să fie alăturată unei diferenţieri clare a funcţiilor principale din stat. Capacitatea parlamentului de a avea mai multă putere de decizie  în acest tip de republică pe care l-ar introduce noua Constituţie

În mod tradiţional Parlamentul e învestiit cu o încredere foarte politică. Românii nu iubesc această instituţie, dar nici nu-i pricep rolul. 

Lumea nu înţelege nici funcţia prezidenţială. 

Dacă bănuim că populaţia este nemulţumită de nouă Constituţie, vă garantez că 10% nu ştie ce prevede noua Constituţie, mai puţin discuţiile acelea spectaculoase despre cum definim căsătoria care au fost tratate şi ca ştire de can can foarte mult şi aşa au fost reţinute.  

O Constituţie este o instituţie. E foarte puţin probabil ca schimbarea Constituţiei să suscite un interes major al populaţiei. Anul trecut în vară, la acel referendum pentru suspendarea preşedintelui care a fost într-o atmosferă tensionată nu s-au atins cifre spectaculoase. E foarte greu de crezut că o situaţie care nu e marcată de o concurenţă între persoane...o să vedem ce dezbateri mai apar. 

Mai este o observaţie de făcut la povestea cu Parlamentul. Noi suntem obişnuiţi să avem o cotă scăzută în Parlament. Dar dacă ne uităm pe sondaje vedem că, de câteva luni încoace, partidele au o cotă de încredere cu 10% mai scăzută decât parlamentul. Deci de unde să scoată Parlamentul o cotă mare de încredere dacă partidele care fac parlamentul sunt ele însele cu o treime mai puţină încredere decât Parlamentul? Oamenii nu ştiu ce face Parlamentul dar au auzit de el. 

Capacitatea preşedintelui de a fi vector pozitiv sau negativ depinde de nişte raţiuni. Cota de încredere şi simpatie publică e destul de redusă. Efortul va fi să identifici categoria pentru care să fie un vector de creştere. 

Despre definirea căsătoriei

A declanşat cea mai mare dezbatere pentru că era de interes. 

O Constituţie trebuie adusă la un minim consens politic. 

Instituţiile care se bucură de cea mai puţină încredere sunt instituţiile politice. Instituţiile politice sunt cel mai puţin învestite cu încredere.

Despre componenţa comisiei de revizuire a Constituţiei

Problema este dacă găseşti nişte experţi independenţi ideologic. 

Despre regionalizare

Începe un proces care poate dura extrem de mult. Va aduce nişte complicaţii politice pe care noua Constituţie trebuie să le lămurească. 

Preşedintele are o cotă de încredere scăzută şi prim-ministrul este destul de popular. 

Parlamentul a trecut prin nişte reforme: listele, sistemul de vot uninominal. Şi tot nu  a crescut încrederea. 

Majoritatea instituţiilor politice înregistrează scoruri uşor mai mici faţă de luna aprilie, relevă sondajul „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“ în perioada 28 mai - 3 iunie 2013. Volumul eşantionului a fost de 1.055 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani.

Cea mai mare scădere apare în cazul partidelor, instituţii tradiţional nepopulare, în contextul în care au cunoscut noi expuneri publice defavorabile: de la continuarea certurilor interne din PDL până la episodul tensiunilor Sorin Roşca Stănescu - PSD, probabil cea mai gravă criză internă a USL de până acum.

Adevărul LIVE: de ce a scăzut încrederea în partide

Singura creştere este înregistrată în dreptul Parlamentului (0,7%, luna mai faţă de aprilie), dar nu este, desigur, semnificativă, încadrându-se în marja de eroare. Având în vedere că de pe 5 iunie au început lucrările Comisiei de revizuire a Constituţiei şi că multe dintre amendamentele adoptate rapid graţie majorităţii copleşitoare a USL sunt controversate, croite în favoarea aleşilor şi în detrimentul României, următorul sondaj, aferent lunii iunie, ar putea înregistra scăderi accentuate ale încrederii în Parlament.