Forul suprem de conducere al CECCAR se opune „restrângerii independenţei profesiei”, ca urmare a modificărilor pregătite de Parlament

FOTO: Arhivă

Forul suprem de conducere al asociaţiei experţilor contabili a fost reunit luni, 4 aprilie, pentru a dezbate şi vota poziţia membrilor CECCAR referitoare la proiectul de lege care vizează reorganizarea activităţii şi impunerea unei noi conduceri. 30.000 de experţi contabil/contabili autorizaţi cu drept de vot s-au opus modificărilor pregătite de Parlament.

Luni, 4 aprilie, s-au desfăşurat lucrările Conferinţei Naţionale CECCAR. La eveniment au fost  invitaţi să participe Ministrul Finanţelor şi parlamentari, membrii Comisiei de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, însă potrivit unui comunicat al CECCAR au dat curs invitaţiei doar doi parlamentari. 

Astfel, în ceea ce priveşte „restrângerea nejustificată a competenţelor experţilor contabili judiciari  în materie de expertiză contabilă judiciară care vizează şi aspecte fiscale”, experţii contabili au votat în unanimitate respingerea propunerii. „Este  necesară păstrarea acestei competenţe pentru expertul contabil judiciar, fără a fi condiţionată în mod arbitrar deţinerea calităţii de consultant fiscal. Aceasta corespunde jurisprudenţei - Decizia nr. 6457/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal”, motivează asociaţia.

Cei 30.000 de contabili prezenţi la eveniment au votat în unanimitate şi respingerea propunerii de modificare a sistemului actual de organizare, punctând faptul că actualul sistem de conducere trebuie păstrat „întrucât acesta acordă independenţă lărgită în deciziile filialelor”.

Conducere CECCAR a respins şi propunerea de instituire a unui sistem de supraveghere suplimentară, despre care susţin că, aşa cum este definit în amendamentele propuse la modificarea Legii contabilităţii, „este un sistem de control şi subordonare”. Totodată, contabilii s-au poziţionat şi impotriva reorganizării şi divizării patrimoniului CECCAR, în valoare de 45 de milioane de euro, dar şi impotriva reorganizării sistemului de gestiune financiară. „Acesta asigura finanţarea sustenabilă corespunzătoare pentru toate filialele. Singurii care au avut o altă opinie şi au votat pentru reorganizare, sunt reprezentanţii filialei din Constanţa”, a explicat conducerea CECCAR. 

„S-a constatat incompatibilitatea preşedintelui Consiliului Superior ales, Ştefan Mihu, având în vedere că acesta a ocupat începând cu decembrie 2021 o funcţie politică de conducere în PSD Constanţa. S-a constatat încălcarea prevederilor art. 32, alin. (5) din OG 65/1994 precum şi reglementările CECCAR care impun neimplicarea în funcţii politice. Drept urmare, potrivit reglementărilor CECCAR, s-a procedat la revocarea mandatului său prin vot secret, rezultatul fiind pentru revocare în proporţie de 91,13%. A fost ales noul preşedinte al Consiliului Superior prin vot secret, cu un procent 95,5%”, mai transmite CECCAR. 

Legea contabilităţii, vizată de Parlament

Parlamentarii au reînceput discuţiile pe tema unui proiect prin care sunt aduse schimbări Legii contabilităţii, însă în acelaşi timp ar fi vizat şi controlul pe patrimoniul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, care ar fi de 45 de milioane, notează Evenimentul Zilei, care menţionează atenţia anumitor cercuri de interese faţă de schimbarea legislativă.

Potrivit sursei citate, CECCAR ar urma să sufere modificări substanţiale potrivit proiectului de modificare a legii: „Se divizează patrimoniul, se diluează autoritatea structurilor de conducere, se capitalizează cu resurse financiare structurile nou create, se preia controlul direct prin numirea unui administrator din partea unei autorităţi publice concomitent cu anularea a peste 200 de mandate pentru structurile de conducere locala si centrala democratic alese prin votul membrilor CECCAR”.  

În replică, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) a venit cu precizări referitoare la modificările care ar urma să fie aduse profesiei şi actelor normative de organizare a instituţiei, de către Parlament, precizând că astfel ar fi pierdută independenţa profesiei, ar avea loc divizarea patrimoniului organismului central, care ar ajunge să fie controlat de către stat, iar guvernanţii ar urma să fie cei care impun un administrator unic.